Creierul oamenilor funcționează mai bine atunci când este pus la muncă în stilul clasic: cititul cărților tipărite și scrisul de mână. O spune profesorul doctor Vlad Ciurea, care a vorbit la Antena 3 CNN despre efectele pe care le au ecranele asupra minții noastre.
„Toți, cei care ne ascultă – copiii, părinții, bunicii – se întreabă același lucru: este bună cartea? Este bună tableta? Sau merg cele două mână în mână? Și, mai ales, în ce direcție mergem?”, se întreabă medicul, punctând dilema centrală a generației digitale.
Evoluția tehnologică nu este un rău în sine, însă modul în care ne raportăm la ea poate deveni nociv, crede Vlad Ciurea. Cartea, spune el, rămâne un instrument fundamental pentru dezvoltarea profundă a creierului, pentru că activează simultan mai multe funcții cognitive.
„Pentru cei mai maturi dintre noi, cartea reprezintă un izvor: un izvor de cunoștințe, de înțelepciune, de memorie, de gândire. Cartea este unică”, explică acesta.
Diferența majoră dintre cititul pe hârtie și consumul de informație de pe ecrane nu ține doar de suport, ci de procesul mental implicat. Atunci când citim o carte, informația este asimilată, legată, procesată și integrată într-un sistem coerent de gândire.
„Vrei să fii mai deștept, să performezi, să ai un creier care funcționează mai bine? Informațiile pe care le „culegi” din carte le aduni în mintea ta, le pui cap la cap, le procesezi și îți dezvolți cunoștințele. Limbajul, gândirea, atenția, memoria, decizia, judecata – toate acestea se dezvoltă prin carte. Acest lucru nu se poate face la fel prin tabletă”, mai spune Vlad Ciurea.
Profesorul descrie inclusiv mecanica cititului ca pe un exercițiu cerebral complet. Poziția corpului, distanța față de carte, notițele luate de mână: toate acestea contribuie la activarea simultană a mai multor zone ale creierului.
„Mai mult, dacă ții cartea la o anumită distanță de ochi, într-o poziție corectă, și faci și notițe, se creează un `triunghi al cărții`: cartea ca obiect, mâna, ochiul și creierul. Toate lucrează împreună. Astfel, dezvoltarea cerebrală este completă, nu doar vizuală sau motorie. Creierul evoluează prin carte, iar tu devii din ce în ce mai deștept”, explică Ciurea.
În schimb, expunerea prelungită la ecrane vine cu riscuri, mai ales pentru copii. Imaginile rapide, fluxul constant de stimuli și lumina albastră afectează atât ochii, cât și capacitatea de concentrare.
„Concentrarea ochilor pe tabletă produce disfuncționalități majore. Iar lumina albastră – atenție, români, feriți-vă de lumina albastră – este toxică, nocivă pentru ochii noștri”, avertizează Vlad Ciurea.
Mai mult, spune medicul, consumul accelerat de imagini poate deveni o formă de intoxicare mentală, cu efecte subtile, dar profunde.
„Simplu spus: ne intoxicăm. Există chiar o dublă intoxicare. Dacă vreau să induc o anumită idee, dau imagini foarte rapid, foarte rapid, și apar acele imagini subliminale. Le percepem, ele ajung în subconștient și rămân acolo”, a mai declarat medicul.
Totuși, Vlad Ciurea nu demonizează complet tehnologia. Tableta și internetul au un rol util atunci când sunt folosite punctual, ca instrumente rapide de informare. Problema apare atunci când ele înlocuiesc complet gândirea profundă.
„Este bună? Da, uneori este bună. Vrei să lucrezi rapid? Vrei să îi dai un răspuns rapid șefului? Da, folosești tableta. Copiii vor un răspuns rapid la o problemă: când a trăit Galileo Galilei, ce a făcut? Cauți pe tabletă. Dar apoi trebuie să pui mintea la contribuție. Abia atunci lucrurile devin sănătoase” – Vlad Ciurea.
Un alt obicei esențial, aproape dispărut, este scrisul de mână. Dincolo de estetică, acesta are un rol crucial în dezvoltarea neurologică.
„Ne deformăm dacă nu mai scriem de mână. Nu mai știm să scriem. Scrisul de mână trebuie să fie frumos. Chiar și medicii ar trebui să scrie de mână, pentru că mișcarea caligrafică educă sistemul nervos. Mișcarea mâinii drepte stimulează dezvoltarea emisferei stângi, cea responsabilă de decizie”, mai spune profesorul doctor Vlad Ciurea.
Ştiri video recomandate
