După ce primarii din tot mai multe orașe folosesc noile puteri date de Guvern ca să scoată sălile de jocuri de noroc din localități, sau cel puțin din zonele centrale și rezidențiale, subiectul nu a fost trecut cu vederea nici de presa internațională. Astfel, The Guardian scrie că „represiunea jocurilor de noroc”, prin posibilitatea orașelor de a interzice sălile de jocuri de noroc sau a caselor de pariuri, reprezintă „cea mai mare înăsprire a industriei din istoria țării”.
Guvernul României a revizuit reglementările privind jocurile de noroc printr-un „decret de urgență” (N.r. - Ordonanță de Urgență) care permite orașelor să restricționeze sau să interzică casele de pariuri și sălile de jocuri de noroc, cea mai mare înăsprire a industriei din istoria țării.
Operatorii autorizați trebuie acum să obțină nu doar un permis național, ci și o autorizație locală pentru a deschide o sală de jocuri de noroc, ceea ce oferă primarilor și consiliilor locale un drept de veto decisiv. Oficialii spun că peste 200 de localități ar putea solicita interdicții totale.
Industria jocurilor de noroc din România a cunoscut o expansiune rapidă, cu zeci de mii de aparate de sloturi și puncte de pariere deschise la nivel național, în special în Capitală. Până acum, sălile de jocuri de noroc erau autorizate centralizat, fără aprobarea orașului, lăsând comunitățile neputincioase, chiar dacă locațiile proliferau în apropierea școlilor și a zonelor rezidențiale.
„De acum înainte, autoritățile locale pot spune clar «da» sau «nu». Dacă spun da, pot decide exact unde pot funcționa aceste locații și în ce condiții”, a spus Diana Stoica, deputată a partidului Uniunea Salvați România (USR), care a condus campania legislativă.
Cel puțin nouă orașe au semnalat deja planuri de a aplica interdicții totale. Printre acestea se numără Slatina, în sudul României, unde primarul, Mario De Mezzo, a promis că va scăpa de toate sălile de jocuri de noroc pe măsură ce expiră licențele existente.
„Cea mai simplă soluție a fost eliminarea completă a acestor afaceri din oraș. Sunt toxice pentru societate”, a spus De Mezzo.
Sectorul jocurilor de noroc din România este o piață de miliarde de euro, generând aproape 1 miliard de euro în taxe de stat în 2025, în ciuda auditurilor oficiale care au identificat venituri neîncasate de câteva milioane de euro. Ani de zile, beneficiul fiscal a fost una dintre principalele justificări pentru neimpunerea restricțiilor, în ciuda presiunii publice, însă susținătorii reglementării susțin că beneficiile economice vin cu un cost social mare.
„Aceasta este o problemă de sănătate publică. Dependența de jocuri de noroc are cea mai mare rată de sinucidere dintre toate dependențele, iar statul român a permis ca această industrie să explodeze în ultimii 20 de ani”, a declarat Stoica pentru The Guardian.
Ea a menționat că fostul cadru legal trata jocurile de noroc mai indulgent decât alte afaceri.
„Dacă voiai să deschizi o florărie, aveai nevoie de un permis de la primărie. Pentru locurile de jocuri de noroc, nu era nevoie”, a spus ea.
Ani de plângeri din partea locuitorilor și a societății civile au alimentat presiunea politică.
„Oamenii ne scriu constant. Familii întregi sunt afectate de dependență. Am transformat aceste mesaje în legislație”, a spus Stoica.
Într-o conferință de presă recentă la București, deputata a arătat spre un bloc de apartamente din spatele ei, care găzduia șase case de pariuri la parter, situate în apropierea mai multor școli.
„Nu suntem în Las Vegas. Această aglomerație de mașinării distructive se întâmplă în mijlocul cartierelor rezidențiale”, a spus ea.
Ciprian Cucu, primarul Bucureștiului, a declarat că trebuie să consulte consiliul local înainte de a decide asupra unei interdicții. El a sugerat că sălile de jocuri de noroc ar putea fi limitate la anumite zone, cum ar fi Centrul Vechi, deși a spus că aceasta este doar o idee.
Parlamentul român dezbate, de asemenea, restricții suplimentare privind jocurile de noroc. Măsurile propuse includ interzicerea accesului persoanelor sub 21 de ani, limitarea reclamelor online pentru jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00, plafonarea pierderilor la 10% din venitul declarat și restricționarea reclamelor destinate copiilor. Autoritatea de reglementare în domeniul mass-media din România a interzis, anul trecut, apariția vedetelor și a influencerilor în reclamele pentru jocuri de noroc.
De Mezzo a spus că decizia de a solicita o interdicție la nivel de oraș a fost influențată de observarea consecințelor dependenței în comunitatea sa.
„Am văzut efectele devastatoare pe care aceste afaceri le au asupra vieții oamenilor. Familiile se destramă, iar copiii se culcă flămânzi pentru că părinții își pierd salariile la aparatele de slot”, a spus De Mezzo.
Într-un caz, a spus el, un bărbat în vârstă de 27 de ani din Slatina s-a sinucis după ce a pierdut sume mari la jocuri de noroc: „Atunci am decis că aceste săli de jocuri de noroc trebuie să dispară”.
Primarul a respins, de asemenea, argumentul conform căruia orașele ar pierde venituri valoroase dacă s-ar închide sălile de jocuri de noroc.
„Dacă salvarea fie și a unei singure vieți înseamnă amânarea pavării a trei străzi până anul viitor, merită”, a mai spus primarul din Slatina.
Ştiri video recomandate
