Arheologul Felix Marcu, președintele Comisiei naţionale Limes care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii, a atras atenția, miercuri, că dosarul siturilor arheologice din zona Dobrogei care făceau parte din frontiera fortificată a imperiului roman întâmpină dificultăţi în procesul de înscriere în lista siturilor UNESCO.
Într-un interviu pentru Agerpres, Felix Marcu a precizat că principala cauză a acestei situații este caracterul transnațional al dosarului, în timp ce dosarul cu cetăţile dacice a fost inclus de aproape un an în lista organizaţiei internaţionale
Încă din anul 2017, în urma unui studiu tematic, s-a decis ca vestigiile arheologice importante din România candidate la Lista Patrimoniului Mondial să fie împărţite în două segmente de limes, sectorul dacic şi cel Est-Dunărean.
"A rămas porţiunea asta Est-Dunăreană, tocmai pentru că e un dosar transnaţional şi nu e aşa simplu să lucrezi în patru ţări şi să rezulte o structură omogenă, mai ales că dosarul de nominalizare trebuie să cuprindă nişte lucruri standardizate. O mare parte sunt cele legate de partea administrativă, iar aici e diferenţa, e complicat. Trebuie propus un cadru de management care nu e simplu", a mai spus Marcu, potrivit sursei citate.
Potrivit lui Felix Marcu, cetăţile romane din Dobrogea, ca şi cele din alte state incluse în dosarul Est-Dunărean, sunt mai puţin cercetate, în condiţiile în care sunt acoperite de situri ulterioare din perioada bizantină.
Preşedintele Comisiei naţionale Limes a amintit că Ungaria s-a retras din nominalizare în anul 2023, din motive administrative, şi a menţionat că orice ţară poate să decidă să intre în orice moment în procedura UNESCO pentru a-şi înscrie siturile arheologice în Lista Patrimoniului Mondial.
Tulcea este unul din judeţele din România cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, dar puţine situri sunt amenajate pentru a putea fi cunoscute de turişti.
Importanţa acestora este relevată şi de faptul că cinci din cele 10 situri arheologice din România care fac obiectul proiectului 'Danube Limes Brand' sunt din zona nord-dobrogeană. Proiectul amintit şi-a propus extinderea siturilor de la frontierele imperiului roman incluse deja în Lista Patrimoniului Mondial cu nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării şi se doreşte a fi un instrument pentru protejarea, conservare şi promovarea unitară pe termen lung a siturilor de pe Limes.