Explozia unei drone în Bulgaria, lângă granița cu România, ar putea alimenta teorii conspiraționiste și ridică semne de întrebare privind o posibilă intensificare a acțiunilor hibride ale Rusiei, inclusiv a celor desfășurate sub steag fals, a avertizat sâmbătă, al Antena 3 CNN, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. În opinia lui, incidentul este cu atât mai greu de explicat cu cât premierul bulgar Rumen Radev, "într-un fel sau altul prieten al lui Putin", a decis să nu mai sprijine războiul din Ucraina.
Mihaela Bîrzilă: Nici bulgarii, nici noi n-am detectat această dronă înainte să se prăbușească la granița dintre România și Bulgaria. Cum vă explicați?
Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și unul dintre liderii Asociației Ofițerilor în Rezervă din România: Este greu să-mi explic. Nu-și explică premierul Bulgariei, care este general de aviație și piloții lucrează și cu radarele și cu sistemele de apărare antiaeriană și așa mai departe. De fapt, generalul Rade ne spune că după incidentele cu dronele din România, a luat măsuri de întărire a supravegherii la graniță.
Mihaela Bîrzilă: Plus întărirea pazei la obiectivele strategice, având în vedere că această dronă a căzut foarte aproape la 200 de metride o stație de comprimare din România, de pe conducta trans-frontalieră de gaze și la 1 km de un punct similar stație de comprimare de pe teritoriul Bulgariei.
Virgil Bălăceanu: Cred că nu avea ca obiectiv să lovească și punctul din România sau punctul din Bulgaria, pentru că ar însemna o abatere masivă de la ceea ce ar fi însemnat mai ales legat de stația de comprimare din Bulgaria, de 1 km. Sigur că acum putem să speculăm din punctul acesta de vedere.
Ceea ce ne spune generalul Radev este că au imagini cu drona. Probabil cineva a fotografiat. De regulă, Shahed 136 este foarte ușor identificabil prin fotografii, pentru că ne-am obișnuit cu Shahed 136 Geran 2. Lucrul foarte curios și greu de explicat acum este dacă asistăm la un Shahed 136 și asta ne vor spune tot bulgarii, cum de a reușit să ajungă tocmai în Bulgaria survorând spațiul aerian al României, fie pe o traiectorie deasupra Drobrogei, fie pe o traiectorie deasupra apelor teritoriale și după aceea, ușor o manevră.
Dacă nu, lucrurile pot să fie de o altă natură, pentru că vor duce și la teorii conspiraționiste dintr-o asemenea perspectivă. Cel puțin opoziția pro-europeană din Bulgaria a început să comenteze incidentul ca fiind o extindere a creării unor situații de instabilitate și de insecuritate a Kremlinului până în Bulgaria. Sigur că acest lucru ar avea o mare curiozitate, din moment ce Radev, care este într-un fel sau altul prieten al lui Putin, a decis să nu mai sprijine războiul din Ucraina. Important este să așteptăm date cu privire la tipul acesta de dronă.
Mihaela Bîrzilă: Nu au precizat despre ce dronă e vorba și nici a cui este, n-au folosit denumirea Federației Ruse.
Virgil Bălăceanu: Generalul Radev ne spune: avem imagini cu această dronă, nu le prezentăm deocamdată.
Mihaela Bîrzilă: Pe teritoriul României a ajuns o dronă rusească până la aproape 100 de km de București. A mers 200 de km pe teritoriul național, prin spațiul aerian al României, a traversat atâtea județe. În Polonia, a ajuns vreo 100 de km în interiorul teritoriului național o rachetă a rușilor și a explodat, a făcut un crater de 10 metri și adânc de 5 metri. Acum a venit și drona asta care ar fi trecut prin România și a ajuns în Bulgaria. La ce alte provocări ne mai putem aștepta?
Virgil Bălăceanu: Provocările pot să fie și mai ample. La ora actuală se discută foarte mult de testarea NATO în flancul de nord-est, uitându-se că incidentele cele mai grave, care presupun explozii - iată și cazul din Bulgaria - sunt în flancul de sud-est.
Sigur că aceste incidente sunt majore, mai ales în cazul în care ar produce victime umane. Hazardul sau dincolo de hazard, Dumnezeu ne-a ajutat., nu am avut victime umane la Galați. Însă aș lua în discuție doar un tip de de atac hibrid sau de acțiune, care poate să fie sub steag fals. Dacă într-o zi una din drone, fie maritimă, fie aeriană, o să lovească platforma Alfa care a fost deja instalată în exploatare Neptun Deep, ținând seama că este într-o zonă economică exclusivă, care nu intră sub incidența NATO?
Iată de ce, mai degrabă mă aștept la o amplificare a acțiunilor de tip hibrid, o parte dintre ele sub steag fals. Altele sunt determinate de acțiunile de apărare ale Ucrainei. Vorbesc de dronele în derivă. Ministerul Apărării nu ne-a spus decât de prima dronă, dacă este Shahed 136, să vedem celelalte două drone, mai greu. Nu știu dacă s-au găsit restul în Delta Dunării și în apele teritoriale. Însă nu putem să mergem pe varianta că aceste incidente nu vor mai veni. Ele pot să aibă consecințe negative, fie că vorbind de drone în derivă, adică mă refer la dronele care sunt deviate prin foc sau electronic de către ucrainieni sau de acțiuni planificate ale rușilor tocmai pe fondul acestor incidente. Mai degrabă Rusia va amplifica acțiunile hibride decât o acțiune clasică, un atac convențional.
