Declarațiile președintelui Nicușor Dan la încheierea summitului NATO de la Ankara

Nu vreau să fac predicții și nu cred că sunt eu cel care în mod necesar trebuie să pună presiune. Am un mandat, reprezint cetățenii dar cred că fiecare dintre liderii partidelor parlamentare trebuie să simtă presiunea oamenilor. Oameni care trăiesc mai rău decât anul trecut, care au incertitudini față de viitorul familiilor lor. Toți au așteptarea ca politicienii... mă întorc la rolul social al politicianului - ei au rolul să reprezinte intersele oamenilor.

Eu cred că așteptarea întregii societăți e ca partidele parlamentare să fie rezonabile și să ajungă la un consens. Nu pot să estimez când se va ajunge și nici nu am instrumente. Președintele României nu face dosare, șantaje, ce vă puteți închipui așa încât să convingă niște politicieni să spună da când ei vor să spună nu. Politicienii trebuie să ajungă la consens. Constat că suntem într-un blocaj în care totuși pe obiectivele importante există rezonabilitate, toată lumea e de acord că trebuie o sesiune extaordinară pentru legile pe PNRR, că pe acele două-trei legi încă în discuție trebuie comisii tehnice. 

Statul român are multe deficiențe, în special la organismele sale de control și va fi un proces pe termen lung ca lucrurile astea să se rezolve. Acum, discutând strict de cazul de la Bihor, în primul rând, văzând imaginile și relatările, am toată compasiunea pentru oamenii care au ajuns în această situație. 

Cred că, și e o problemă generală pe multe domenii, România e un stat care funcționează cu povești, narative, cu politicieni care declară, declamă, se ceartă între ei, dar n-avem cifre.

Câți oameni sunt în această situație? Câteva locuri sunt la centrele publice care să răspundă acestei nevoi, câte la privat? Care e strategia statului român pentru ca problema să fie rezolvată. Din nou și din nou și din nou ne întoarcem la neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari.

Atunci, în absența acestor tipuri de date pe care poate viitorul guvern cu un viitor ministru al muncii ar trebui să le facă, nu cred că ajungem prea departe.

Am spus că eu fiind aici și fiind o perioadă în care oamenii sunt în diverse locuri, au discutat colegii ca să avem o dată cu toată lumea. Am avut discuții cu toată lumea și ei m-au informat de discuțiile pe care le-au avut între ei. Strict în acest moment, nu simt că se degajă o soluție.

La întâlnirea de luni, vreau ca lideri să-mi spună care e soluția de majoritate pe care o găsesc. Și o să am rugămintea să nu mi-o spună numai mie ci și dumneavoastră, pentru că e responsabilitatea lor.

Nu voi propune un premier de care știu că n-are nicio șansă să strângă majoritatea. În acest moment, propunerile avansate nu au șansa și nu vreau să fac un exercițiu de imagine.

În momentul în care l-am propus pe Tomac, aveam nu garanție dar în urma discuțiilor pe care le avusesem cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă că acest guvern de tehnocrați o să treacă. De asemenea, la numirea domnului Veștea, aveam așteptarea rezonabilă că va trece, dar au apărut niște schimbări. 

Nu mai sunt în situația în care să am o așteptare rezonabilă că o anumită propunere va trece, deci nu voi face o nominalizare. Majoritatea parlamentară nu e la președinte, e la partide, deci răspunsul trebuie să vină de-acolo. Sunt sigur că veți merge la ei și îi veți întreba ca e propunerea de majoritate.

Vreau să precizez că și în varianta cu Tomac și Veștea, prospective, nu asumate, am avut așteptarea rezonabilă că ele vor trece fără voturi de la AUR.

Răspunsul este nu, nu accept o majoritate formată cu voturi de la AUR.

Da, dar nu cu îngrijorare, ci cu curiozitate pentru că nu suntem un caz singular în Europa. Spectrul politic în țările europene e tot mai divizat, în Danemarca sunt 12 partide în parlament, le-a luat două luni să facă o coaliție. Suntem în trend.

Ce le-am transmis, și interlocutorii ne-au spus că așa e, e că România își continuă parcursul pro-occidental.

I-am rugat pe colegi, începând de ieri, să-i sună pe lideri așa încât să vedem cum poate agenda fiecăruia permite să ne vedem cu toții, în formatul pe care-l știți - fosta coaliție și foarte probabil lunea viitoare ne vom vedea. 

În general, pentru un summit viitor, răspunsul e afirmativ.

După cum știți, noi avem o misiune aeriană în țările baltice. Avem acest program comun cu Turcia și cu Bulgaria pe deminarea la Marea Neagră. Avem tipurile de ajutor pe care le cunoașteți pentru Ucraina, asta e situația la momentul prezent. Pentru viitor, în funcție de discuții, intenția tuturor este de extindere a cooperării și interoperabilității.

Acest summit a fost un summit de etapă cu multe intervenții, reprezentanții țărilor au spus fiecare pe unde sunt cu realizarea obiectivului (de 5% din PIB). Mai importantă a fost declarația comună, pe care o avem și care spune că păstrăm unitate transatlantică și alianța, prin acest eforturi suplimentare e mai puternică. În sală, atmosfera a fost de colaborare de toate părțile - de partea americană și europeană cu întrebările pe care le-am pus - cum facem să grăbim transferul din bani în echipamente, tehnologii noi și cum reducem birocrația.

Pe viitorul summit, e o discuție lăsată la latitudinea ambasadorilor.

Au fost mai multe subiecte importante. În primul rând, cum am spus dimineață, declarația finală a summitului, care spune că reafirmă unitatea, importanța articolului cinci de apărare colectivă și continuarea legăturii transatlantice, adică participarea Statele Unite, implicarea în alianță.

A fost, după cum știți, summitul de la Haga a fost un moment de cotitură anul trecut, în care Statele Unite, în mod justificat, au pus în discuție necesitatea echilibrării cheltuielilor de apărare între Statele Unite și statele europene.

Și atunci a fost un angajament trei virgulă cinci plus unu virgulă cinci la sută din produsul intern brut până în 2025, cheltuielile fiecăruia din statele NATO pentru apărare. Și a fost un moment acum la un an, în care să vedem cum suntem fiecare.

Și răspunsul este că statele europene au luat în serios promisiunea pe care au făcut-o în urmă cu un an. Dacă vorbim de România, România este la anul acesta la aproximativ 2,5 plus 1,2. Și important, din cei 2,5, 40 la sută sunt pentru înzestrarea propriu-zisă, adică de cumpărare de echipament nou.

A fost o discuție despre cum facem ca acești bani să se transforme cât mai repede în echipamente. 

Și aici sunt niște inițiative noi. Cum pe noi ne interesează foarte tare aceasta, numită Drone Edge, la care ne-am alăturat. O altă inițiativă la care ne-am alăturat, cum am spus și dimineață, această bancă pentru apărare, care va avea un sediu în România, unul din cele patru.

Și discuția despre cum facem, cum flexibilizăm, astfel încât echipamentele să vină în timp util și nu cum se poate întâmpla dacă rămânem în cadrul actual, toate procedurile de achiziții, să avem echipamente peste trei, patru sau cinci ani. Din nou, un lucru bun pentru România să aibă afirmat în declarația summitului că Rusia este principală amenințare la adresa Alianței, implicit importanța Flancului Estic.

S-a menționat în declarația summitului sprijinul pentru Ucraina, ceea ce este important pentru apărarea Europei și a României și în intervenția pe care am avut-o am reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și am ridicat două puncte importante pentru noi, pentru față de Flancul estic.

Unul este Moldova, da, și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru, dar care împărtășește valorile occidentale și, bineînțeles, importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci din perspectivă energetică, pentru că Marea Neagră, pe de o parte, Marea Neagră urmează să producem și noi, și Turcia gaz.

Pe de altă parte, este poarta de intrare în Europa a energiei din zona caspică și prin asta importanța Mării Negre. Și aici, cum va anunța domnul ministru, printr-un acord care s-a semnat în cadrul summitului cu Turcia și Bulgaria, s-a extins operațiunea de deminare la infrastructura critică, deci inclusiv la Neptun Deep și la conexiunea cu-cu țărmul.

Am informat aliații despre progresele pe care le-am făcut împreună cu Bulgaria pentru acel hub de securitate civil și invitația pentru parteneri să se alăture acestei inițiative. La fel, va fi o interfață între Europa și zona caspică. 

În marja summitului am profitat pentru a ne întâlni cu oameni cu care nu ne întâlnim în mod uzual la Consiliile Europene și am avut ieri o întâlnire cu o delegație de senatori americani preocupată de relația cu NATO.

Așa cum am spus, am vorbit despre viziunea noastră, cumva comună, despre viitorul NATO și am vorbit despre relația bilaterală cu interesul nostru de a menține și eventual extinde prezența militară americană în România și de a extinde prezența economică a Statelor Unite în România, investiții și, care, investiții consistente care să aducă de asemenea un plus de securitate.

Am avut azi o întâlnire cu prim-ministrul canadian. Am discutat de reactoarele de la Cernavodă, de faptul că pe tehnologia canadiană, partea română a dezvoltat niște soluții complementare și de posibilitatea noastră ca împreună să mergem cu aceste tehnologii comune pe piața globală și, în general, de posibilitatea, oportunitățile de a extinde legăturile economice cu Canada. Ne-am văzut, de asemenea, cu președintele Coreei de Sud. 

După cum știți, Coreea de Sud este implicată, de asemenea, și în reabilitarea și în construcția noilor facilități (instalații - n. red.) de la Cernavodă. De asemenea, Coreea este implicată în localizarea unor unități de producție militară și posibilitatea de a avea o creștere a schimburilor comerciale cu Coreea. Și o întrevedere cu prim-ministrul britanic, cu care am discutat mai mult de chestiuni de securitate, prezența militară britanică în România, incidentele cu drone pe care le-am avut recent și cum putem să progresăm în această zonă.