România se confruntă cu o problemă tot mai complicată în lupta împotriva drogurilor: mii de tineri apar în evidențele medicale și judiciare, în timp ce noi substanțe sintetice ajung pe piață într-un ritm accelerat. Cu toate acestea, statul nu poate spune cu exactitate câți tineri sunt afectați. Prima ediție a Barometrului ABC, lansată de Alianța Binelui Comun, centralizează datele obținute de la instituțiile publice și arată că 6.548 de cazuri sau pacienți sub 25 de ani apar în evidențele medicale, 3.827 de tineri au fost trimiși în judecată în cauze legat e de droguri, iar 477 au ajuns în penitenciare. Cifrele nu pot fi însă adunate pentru a obține un total real. Instituțiile au raportat perioade diferite, după criterii diferite, iar aceleași persoane pot apărea în mai multe baze de date.
Diferențe uriașe între județe
Problema este vizibilă și pe harta consumului. Clujul a raportat 1.751 de cazuri sau pacienți în perioada 2021–2025, în timp ce Dâmbovița și Vrancea au raportat câte nouă. Diferența este de aproape 195 de ori. Asta nu înseamnă că în Cluj se consumă de 195 de ori mai multe droguri. Unele instituții raportează pacienți, altele prezentări la medic, iar centrele regionale tratează și persoane din alte județe. În lipsa unor criterii comune, statului îi este dificil să stabilească unde fenomenul este cel mai grav și unde ar trebui concentrate resursele pentru prevenție și tratament.
Cele mai recente date naționale folosite în Barometrul ABC, aferente anului 2023, arată 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze. Canabisul a fost asociat cu 47,1% dintre solicitările de tratament.
În timp ce statul încearcă să măsoare fenomenul, piața drogurilor se schimbă rapid. Expertul antidrog Cătălin Țone a avertizat recent, în podcastul „Contrapunct”, moderat de Dan Andronic, că „drogurile sintetice reprezintă cea mai mare problemă a României la ora actuală”.
Țone arată că România nu se confruntă în prezent cu o criză a fentanilului precum Statele Unite, dar există probleme serioase cu alte substanțe sintetice, printre care catinonele și canabinoizii sintetici. Ritmul în care apar noi formule complică și mai mult intervenția autorităților. Potrivit datelor europene invocate de expert, într-un singur an au fost identificate peste 50 de substanțe noi – aproximativ un drog nou în fiecare săptămână.
Un alt semnal de alarmă este apariția producției locale. Țone a vorbit despre descoperirea unui laborator complex la Brașov, care nu intrase încă în producție, și a unui mini-laborator de amfetamină la Petrova, în Maramureș.
Statul ajunge prea târziu la mulți dintre tineri
Barometrul ABC arată că România înregistrează în special consecințele consumului: momentul în care tânărul ajunge la spital, în instanță sau în penitenciar. Prevenția rămâne una dintre marile vulnerabilități. În anul școlar 2024–2025, unui consilier școlar îi reveneau aproximativ 760 de elevi, iar datele naționale comparabile despre cazurile identificate din timp în școli și direcționate către servicii specializate sunt insuficiente.
Alianța Binelui Comun solicită crearea unui sistem național unitar de raportare a cazurilor asociate consumului de droguri, astfel încât toate județele să folosească aceleași criterii. În paralel, propune consolidarea consilierii școlare și dezvoltarea serviciilor regionale de evaluare și tratament.
Într-o piață în care apar permanent substanțe noi, provocarea nu mai este doar prinderea traficanților. România trebuie să poată identifica tinerii aflați în pericol înainte ca aceștia să ajungă o cifră într-o statistică medicală, judiciară sau penitenciară. Alianța Binelui Comun este o inițiativă a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS).
