Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Viorel Băltărețu, spune că acordul UE-Mercosur „nu este un acord ideal, ci un acord negociat”. Totuși, el admite că „vine la pachet cu măsuri de protecție pentru zona agricolă și industria alimentară”. În același timp, secretarul de stat subliniază faptul că ne trebuie mai multe laboratoare pentru analize. Subiectul a fost discutat pe larg la conferința națională Income Magazine Corporate „Agricultura 2026: ieșirea din impas. De la producție agricolă la procesare și valoare adăugată”, organizată de Antena 3 CNN.
„Cred că sunt multe subiecte pe care trebuie să le ducem și în plan interministerial, dar, în același timp, noi, din partea guvernamentală, trebuie să avem discuții constante cu mediul de afaceri. Până la urmă, toate politicile pe care le facem, fie la Ministerul Agriculturii, fie la Ministerul Economiei, trebuie să ajute economia să meargă mai departe, să crească, să fie profitabilă și să rezolve probleme strategice, așa cum este industria alimentară și asigurarea hranei pentru populație.
Am plecat de la discuția despre Mercosur, un acord negociat de mai bine de 25 de ani. Discuțiile au început în 1999, au mers foarte greu, au fost multe elemente care au dus procesul înainte și înapoi. Undeva în 2019 s-a ajuns la un acord preliminar, apoi, în 2024, la un alt acord îmbunătățit, iar în ultimul an au avut loc discuțiile finale. S-a ajuns la o formă finală, pusă pe masa statelor membre de către Comisia Europeană, iar beneficiile au ajuns, evident, și la noi”, a spus el.
Mai mult, secretarul de stat spune că „nu este un acord ideal, ci un acord negociat”.
„Privit de la o perspectivă mai largă, nu doar din cea a agriculturii, beneficiile pentru România și pentru Uniunea Europeană sunt evidente. Dacă ne uităm de la industrie la industrie, de la sector la sector, vedem că beneficiile pot fi mai mari, neutre sau pot exista și elemente de risc. Mi se pare însă că, în toți acești ani de negocieri, aceste aspecte au fost întoarse pe toate fețele și discutate în detaliu.
Desigur, nu este un acord ideal, ci un acord negociat. El vine la pachet cu măsuri de protecție pentru zona agricolă și industria alimentară. Avem contingente, măsuri de salvgardare, instrumente de reacție rapidă, pe care le vom putea folosi atunci când acordul va intra în vigoare, inclusiv la nivel de stat membru. Sunt stabilite praguri clare: variații de preț, volume, scăderi inițial de 10%, iar în ultima etapă de negociere, din decembrie anul trecut, acestea au fost reduse la 5%, variații foarte fine, tocmai pentru a proteja fermierii români și zona agricolă. Mecanismele sunt foarte clare, bazate pe cifre, nu sunt interpretabile. Sunt mecanisme matematice”, a adăugat Băltărețu.
El subliniază faptul că „vor exista oportunități și pentru economia românească, inclusiv pentru agricultură”.
„În ceea ce privește diferențele față de alte state, precum Polonia, nu aș intra acum într-o dezbatere despre de ce suntem unde suntem. Mai important este să ne uităm la ce putem face de aici înainte. Eu văd în orice criză și oportunități. Cred că vor exista oportunități și pentru economia românească, inclusiv pentru agricultură”, a subliniat el.
În plus, țara noastră trebuie să se pregătească mai bine, „inclusiv în domenii precum digitalizarea, analiza produselor și controlul calității”.
„Sunt în Ministerul Economiei de aproape cinci luni și trebuie să recunosc că avem nevoie de oameni mai bine pregătiți. Mulți spun că au existat specialiști foarte buni, care au ieșit la pensie sau au plecat, iar noi nu am făcut suficient pentru a crește alții în loc. Un om care este bun are posibilitatea să plece în altă parte și nu rămâne într-un sistem în care este plătit prost, nu este apreciat și nu este pregătit pentru a evolua mai departe, mai ales în contextul unor evoluții foarte importante. Vorbim despre digitalizare în procese, despre analizele care pot fi făcute produselor, iar în aceste domenii trebuie să ne pregătim mai bine.
Vorbeam de laboratoare, nu avem suficiente laboratoare. Am discutat cu fermieri care mi-au spus că nu cred că vom face controale. Este un lucru pe care trebuie să îl interiorizăm și să îl înțelegem, în primul rând ca stat: să recunoaștem că oamenii de afaceri ne spun că nu cred că vom face acele controale. Bun, dar cine trebuie să le facă? Noi trebuie să facem aceste controale. Noi, ca stat, prin diverse autorități, trebuie să investim în laboratoare și să ne asigurăm că aceste controale se fac.
Invitația mea către dumneavoastră este să ne gândim, pentru că, până la urmă, este vorba despre protecția dumneavoastră, ca business. Haideți să vedem cum putem face aceste laboratoare să funcționeze, să fie transparente în ceea ce privește măsurătorile și activitatea lor, printr-un parteneriat public-privat.
Îmi spunea cineva astăzi că face producție bio și își trimite analizele în Germania, pentru că nu avem suficiente laboratoare în România. De ce n-avem? N-are rost să să deschid eu acuma subiectul, dar avem nevoie de ele. Decât să trimitem în Germania, mai bine le putem face aici”, a subliniat el.
Ştiri video recomandate
