Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) sunt din nou în centrul atenției publice nu doar pentru veniturile lor substanțiale — salarii din grila oficială care depășesc 45.000 lei brut și sporuri considerabile — ci și pentru amânarea repetată a pronunțării asupra reformei pensiilor speciale ale magistraților, care se traduce în continuare în costuri lunare semnificative pentru bugetul de stat dar și în pierderea a 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, din PNRR.
Salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională a României
Conform grilei oficiale publicate de CCR la 30 septembrie 2025, veniturile de bază ale judecătorilor constituționali sunt printre cele mai ridicate din administrația publică:
- Președintele Curții Constituționale are o indemnizație brută de aproximativ 47.000 lei pe lună;
- Un judecător constituțional câștigă în jur de 45.000 lei brut pe lună.
Aceste sume reprezintă indemnizații de bază în grila de venituri în vigoare și sunt completate de sporuri și alte beneficii.
Ce sporuri încasează judecătorii CCR
Pe lângă indemnizația de bază, judecătorii CCR pot beneficia de mai multe sporuri și indemnizații, conform grilei oficiale și analizelor presei:
- Spor pentru risc și suprasolicitare (stres) – peste 11.000 lei;
- Spor pentru confidențialitate – peste 2.000 lei;
- Indemnizație pentru titlu științific de doctor (dacă este deținut) – în jur de 950 lei;
- Alte sporuri de condiții de muncă – valori variabile.
În funcție de combinarea tuturor elementelor salariale (inclusiv sporuri), veniturile brute lunare ale unui judecător CCR pot depăși 60.000 lei.
Ce „pensii speciale” primesc judecătorii CCR
Judecătorii CCR pot avea pensii speciale de serviciu după încheierea mandatului, calculate pe baza veniturilor și sporurilor din ultimii ani de activitate. Analizele din presă arată că aceste pensii pot ajunge la niveluri importante: zeci de mii de lei net pe lună, uneori peste 30.000 lei sau chiar până la 50.000–60.000 lei în funcție de calcule și vechime.
Aceste pensii speciale sunt frecvent criticate în spațiul public pentru discrepanțele mari față de pensia medie din România și pentru impactul bugetar.
CCR a amânat pentru a cincea oară pronunțarea pe reforma pensiilor speciale
Pe lângă datele financiare, un subiect fierbinte în dezbaterea publică este amânarea repetată a deciziei CCR privind reforma pensiilor speciale ale magistraților:
- Pe 11 februarie 2026, Curtea Constituțională a amânat pentru a cincea oară decizia privind proiectul de lege al Guvernului care prevede reducerea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare.
- Motivele principale ale noii amânări includ absența unui judecător care a participat la dezbateri, judecătorul Gheorghe Stan fiind în concediu paternal, ceea ce, conform regulamentului CCR, face imposibilă pronunțarea fără prezența tuturor celor care au participat la dezbatere.
- În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a verifica compatibilitatea reformei cu dreptul UE, ceea ce ar putea duce la o suspendare a procedurii și întârzieri semnificative până la un răspuns al CJUE.
- Amânările repetate afectează și angajamentele bugetare ale României, deoarece întârzierea adoptării reformei riscă pierderea unor fonduri europene semnificative, estimate la sute de milioane de euro în cadrul PNRR.
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a criticat această situație, afirmând că a cincea amânare este „mult prea mult” pentru o problemă de interes național și că decizia ar trebui luată „într-un sens sau altul” până la termenul din 18 februarie 2026.
Ştiri video recomandate
