În lipsa copiilor, regulile de moștenire din România sunt stabilite clar de Codul civil, care prevede cine are dreptul legal asupra averii unei persoane decedate și ce se întâmplă atunci când nu există niciun moștenitor în viață. Succesiunea diferă în funcție de existența soțului supraviețuitor și a altor rude, iar în cazuri extreme, bunurile pot ajunge în patrimoniul statului.
Cine moștenește averea celor care nu au copii
Potrivit Codului civil, atunci când o persoană decedează fără a avea copii, moștenirea se deschide în favoarea altor clase de moștenitori legali. În primul rând, soțul supraviețuitor are drept la o cotă din avere, chiar dacă nu există descendenți. Procentul diferă în funcție de ce alte rude sunt în viață.
Dacă defunctul nu are copii, dar are părinți sau frați, aceștia pot moșteni împreună cu soțul supraviețuitor. În lipsa părinților, frații și surorile, precum și descendenții acestora, pot deveni moștenitori legali. Dacă nu există nici frați, moștenirea poate reveni rudelor mai îndepărtate, precum bunicii, unchii sau verii, în ordinea stabilită de lege.
În toate aceste situații, testamentul poate modifica ordinea moștenirii, cu respectarea rezervelor succesorale prevăzute de Codul civil pentru anumite categorii de moștenitori.
Care este „rezerva succesorală” ce nu poate fi eliminată prin testament
În dreptul românesc, rezerva succesorală este partea din moștenire care nu poate fi înlăturată prin testament, fiind protejată de Codul civil pentru anumite categorii de moștenitori.
Au drept la rezervă succesorală copiii, inclusiv cei adoptați, părinții, în lipsa copiilor, și soțul supraviețuitor. Frații, surorile, bunicii, unchii sau verii nu beneficiază de rezervă succesorală.
În cazul copiilor, rezerva reprezintă jumătate din cota care le-ar fi revenit prin moștenire legală, indiferent de numărul acestora. Dacă nu există copii, dar sunt în viață părinții defunctului, fiecare părinte are drept la o rezervă egală cu jumătate din cota sa legală. Soțul supraviețuitor are, la rândul său, dreptul la o rezervă succesorală egală cu jumătate din cota care i-ar reveni potrivit legii.
Testamentul nu poate înlătura aceste drepturi minime. El poate produce efecte doar asupra părții disponibile din moștenire, adică asupra bunurilor rămase după asigurarea rezervelor succesorale. Dacă rezerva este încălcată, moștenitorii rezervatari pot cere reducerea dispozițiilor testamentare pentru a-și recupera dreptul prevăzut de lege.
Ce se întâmplă cu averea unui cetățean român dacă nu există rude în viață
În situația în care o persoană decedează fără copii, fără soț supraviețuitor și fără nicio rudă în viață până la gradul prevăzut de lege, Codul civil stabilește că moștenirea devine vacantă. În acest caz, bunurile nu rămân fără stăpân, ci sunt preluate de stat.
Averea vacantă intră în patrimoniul unității administrativ-teritoriale de la locul unde se aflau bunurile la momentul decesului sau, în anumite cazuri, în patrimoniul statului român. Procedura este gestionată prin intermediul notarilor publici și al autorităților locale, care constată lipsa moștenitorilor și dispun preluarea bunurilor.
Specialiștii în drept recomandă persoanelor fără copii sau rude apropiate să întocmească un testament, pentru a decide din timp cui doresc să lase bunurile, evitând astfel situația în care averea ajunge automat în proprietatea statului.
Ştiri video recomandate
