Produsul Intern Brut al României a crescut în 2025 cu 0,7% în termeni reali, potrivit datelor preliminare ale Institutului Național de Statistică, marcând unul dintre cele mai mici ritmuri de creștere din Uniunea Europeană. În timp ce economia UE a înregistrat un avans de 1,5%, Irlanda, Malta și Cipru au raportat cele mai mari creșteri, iar Germania, Finlanda și Ungaria s-au situat la coada clasamentului, potrivit datelor citate de Agerpres.
Comparativ cu 2024, Produsul Intern Brut a crescut în toate ţările membre UE în 2025, însă cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Irlanda (12,3%), Malta (4%) şi Cipru (3,8%). În schimb, cele mai mai mici creşteri au fost înregistrate în Germania şi Finlanda (ambele cu un avans de 0,2%), Ungaria (0,4%), Italia (0,5%), Austria, Luxemburg şi Estonia (toate cu un avans de 0,6%) şi România (0,7%).
În cazul României, datele provizorii publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024, însă în ultimul trimestru din 2025 Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior.
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 492,444 miliarde de lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 1,9% faţă de trimestrul III 2025 şi în scădere cu 1,5% faţă de trimestrul IV 2024.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 568,578 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,2% faţă de trimestrul IV 2024.
Potrivit datelor INS, Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2025 a fost de 1.910 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,7% faţă de anul 2024.
La creşterea PIB, în anul 2025 faţă de anul 2024, au avut contribuţii pozitive următoarele ramuri: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; agricultura (+0,2%), cu o pondere de 3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 6,6%.
Contribuţii negative la modificarea PIB au avut activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,0%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,3%.
La modificarea PIB nu au contribuit industria, intermedierile financiare şi asigurările, tranzacţiile imobiliare, administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială precum şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii.
O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,1%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 1%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2025 faţă de anul 2024, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,6% contribuind cu +0,4% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum a crescut cu 4,1% contribuind cu +1,0% la creşterea PIB.
Un impact negativ asupra creşterii PIB a fost înregistrat de consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum a scăzut cu 3,2% contribuind cu -0,3% la modificarea PIB; exportul net (-0,6%), consecinţă a creşterii mai pronunţate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+4,8%) corelată cu dinamica mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+3,9%).
Amintim că România a înregistrat cea mai mare scădere a comerțului cu amănuntul din UE începând cu noiembrie 2025. În timp ce volumul vânzărilor a crescut cu 2,3% în Uniunea Europeană și zona euro, în România a scăzut atunci cu 4,6%.
Ştiri video recomandate
