România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Europa, de aproape 10%. Însă, în timp ce puterea de cumpărare a scăzut cu câteva sute de lei, statul câștigă de pe urma erodării monedei naționale. Președintele Consiliului Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a explicat, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, că orice creștere a inflației scade din suma pe care statul o datorează, așa că bugetul este avantajat.
Rata anuală a inflaţiei, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024, a fost de 9,7%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la energia electrică, cu 60% după eliminarea plafonării. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 10,48%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,75%. Asta înseamnă că viaţa românilor s-a scumpit, în medie, cu 10%, în ultimul an.
Iar perspectivele economice pentru 2026 sunt sumbre, potrivit specialiștilor. Ritmul scumpirilor se menține și în acest an.
„Eu cred că da, pentru că inflația este un lucru care nu se întâmplă doar în România. Se întâmplă peste tot, ca o consecință a unor serii întregi de elemente, atât interne, cât și externe. Poate avem o presiune și mai mare din cauza acestui mix de politică fiscală care a intervenit în ceea ce privește efectul asupra inflației, dar cred că, din punct de vedere politic, inflația este cel mai dorit tip de impozit, pentru că nu este votat în Parlament. Nu este vina zonei politice, este o consecință despre care toată lumea spune: "s-a întâmplat"”, a explicat Dan Manolescu.
Consultantul fiscal a arătat că statul are doar de câștigat din creșterea inflației, deoarece are efectul de a reduce suma pe care România o datorează creditorilor săi.
„Este un element din care statul câștigă tot timpul, pentru că, în primul rând, îi scade datoria, statul fiind debitor net. Ca atare, orice creștere a inflației îi scade din suma pe care o datorează. Dacă crește prețul, cresc și TVA-ul și accizele, sunt niște încasări nominale mai mari la buget. Ca atare, din punct de vedere al efectului asupra deficitului, inflația are un efect de avantajare a bugetului”, a explicat președintele Consiliului Consultanților Fiscali.
România, țara din UE cu cea mai mare inflație
Luna trecută, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Cipru (0,1%), Franţa (0,7%) şi Italia (1,2%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (8,6%), Slovacia (4,1%) şi Estonia (4%), relatează Agerpres.
Comparativ cu situaţia din luna noiembrie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în trei ţări, inclusiv în România la 8,6%, şi a crescut în şase state membre.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna decembrie până la 1,9%, sub ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,49 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,18 puncte procentuale.
În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a coborât la 9,69% în luna decembrie, de la 9,76% în luna noiembrie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,48%, iar mărfurile alimentare cu 7,75%.
„Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 - decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 - decembrie 2024) a fost 7,3%”, se arată în comunicatul INS.
Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,23%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 8,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 - decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 - decembrie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 6,8%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate în luna noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Ştiri video recomandate
