Impozitele pe proprietate se colectează inegal în unitățile administrativ-teritoriale din țară, astfel că există localități unde autoritățile ating un grad de colectare și de 100% și altele unde nivelul este de 2%. Cifrele apar în analiza privind eficiența administrației publice centrale și locale, publicată de Guvernul Bolojan.
Raportul precizează că autonomia financiară locală se măsoară în capacitatea administrației publice de a genera venituri proprii în interiorul comunității, „fără a depinde în mod covârșitor de alocări de la bugetul central de stat.”
Impozitul pe clădiri și terenuri este una dintre cele mai importante taxe cu adevărat locale, menționează Guvernul. Această taxă este cu totul în controlul administrației publice locale, atât în ceea ce privește stabilirea cotelor, cât și a colectării efective.
„Gradul de colectare este calculat ca raport între totalitatea veniturilor încasate și a stingerilor de creanțe pe alte căi, pe de o parte, și totalitatea creanțelor raportate, inclusiv din anul curent și anii anteriori, pe de altă parte. Rezultatul este exprimat în intervale Jenks”, se precizează în analiză.
Diferențe uriașe la colectarea impozitului pe proprietate
Datele pentru anul 2024 arată că există variații semnificative între regiuni în ceea ce privește gradul de colectare al impozitului pe proprietate (clădiri, terenuri, mijloace de transport):
- în regiunile Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Olteniei, se observă o concentrare vizibilă de UAT-uri cu grad de colectare redus, de sub 40%. Acest fapt este corelat cu lipsa zonelor urbane funcționale, gradul de sărăcie și veniturile populației.
- în contrast, în Transilvania, Banat, zona metropolitană București-Ilfov, județele Constanța și Brăila, se remarcă un număr mai mare de UAT-uri care ating sau depășesc rate de colectare de peste 65%, semnalând o administrare fiscală riguroasă și/sau un grad mare de conformare voluntară.
Astfel, printre localitățile cu un grad de colectare de 80-100% se numără:
- Husasău de Tinca (Bihor) – 100%;
- Oncești (Maramureș) – 100%:
- Concești (Botoșani) – 99%;
- Păuca (Sibiu) – 97%;
- Dragomirești-Vale (Ilfov) - 95,38%;
- Arefu (Argeș) - 90,62%;
- Istria (Constanța) - 86,04%;
- Turceni (Gorj) - 86,86%;
- Răsuceni (Giurgiu) - 84,92%;
- Bănia (Caraș-Severin) - 83%;
Majoritatea comunelor și orașelor mici au un grad de colectare între 20–80% și au probleme precum lipsa personalului calificat sau baze de date incomplete. Exemple sunt:
- Alexandria (Teleorman) – 68%;
- Negru-Vodă (Constanța) - 67,6%;
- Sliminic (Sibiu) - 58,77;
- Deva (Hunedoara) – 47%;
- Moldova Nouă (Caraș-Severin) - 46,67;
- Vulturești (Olt) – 45%;
- Halmeu (Satu Mare) – 40%;
- Broșteni (Suceava) - 29,14%;
- Grădiștea (Ilfov) - 26,37%;
- Cincu (Brașov) - 23,55%;
Sunt și unități administrativ-teritoriale unde gradul de colectare este între 2 și 20%, ceea ce indică „disfuncționalități majore și vulnerabilitate fiscală”. Exemple includ:
- Aliman (Constanța) - 19,01;
- Murighiol (Tulcea) - 17,09%
- Turnu Măgurele (Teleorman) – 17%;
- Sulina (Tulcea) - 16,51%;
- Casimcea (Tulcea) - 14,1%;
- Pardina (Tulcea) – 10%;
- Homocea (Vâlcea) – 10%;
- Poșta Câlnău (Buzău) – 8%;
- Slobozia Bradului (Vrancea) – 4%;
- Grajduri (Iași) – 2%;
Guvernul atrage atenția că trebuie luat în considerare faptul că nivelul redus de venituri colectate din impozitul pe proprietate în multe localități nu reflectă neapărat lipsa bazei impozabile, ci adesea:
- Venituri scăzute ale populației și stocul redus al proprietăților deținute de operatori economici;
- Cote de impozitare la nivelurile minime permise de lege și, probabil, scutiri extinse de la plata impozitelor;
- Inventar neactualizat al proprietăților;
- Inexistența unei evaluări sistematice a potențialului fiscal;
- Slaba mobilizare în vederea colectării creanțelor curente și istorice;
Taxele pe proprietate au crescut în 2026
Impozitele și taxele locale au fost majorate din 2026, în unele cazuri sumele de plată fiind mai mari decât cele anunțate de guvern la finalul anului trecut.
De exemplu, în marile orașe, impozitele pe locuințe au crescut chiar și cu 50–80% față de anul anterior, în funcție de zonă și tipul proprietății. Guvernul s-a văzut nevoit să modifice legea ca să le permită autorităților locale să reducă impozitele, după ce multe au aplicat plafonul maxim, atrăgând revolta oamenilor.
A rămas în continuare reducerea de 10% pentru plata cu anticipaţie, până la data de 31 martie, a impozitului pe clădiri, pe teren şi pe mijloacele de transport.
Neplata impozitelor locale pentru terenuri, clădiri sau mașini atrage consecinţe juridice și financiare importante în România. De la dobânzi și penalități de întârziere până la măsuri de executare silită, autoritățile au la dispoziție mai multe instrumente legale pentru a recupera de la contribuabili sumele datorate.
Începând cu anul 2027, impozitul pe proprietate ar trebuie să fie calculat în funcție de valoarea de piață a proprietății în cauză, a declarat premierul demis Ilie Bolojan anterior.
„Avem un angajament să aplicăm de la finalul acestui an o cotă procentuală pe valoarea de piaţă a imobilelor. Această valoare de piaţă este în curs de stabilire pe baza tranzacţiilor care se fac în toată ţara.
Nu va însemna o nouă majorare, pentru că procentul pe care îl aplică localităţile va putea fi reglat de la fiecare localitate. Dar este adevărat că valoarea care se va plăti va fi apropiată de ceea ce se plăteşte anul acesta. Şi, practic, ăsta este un an de tranziţie, dar nu mai puteam să mergem în această formulă”, a explicat Bolojan.
Ştiri video recomandate
