Problemele semnalate de Ilie Bolojan cu privire la proiectul mini-reactoarelor de la Doicești pot fi preîntâmpinate și nu reprezintă un motiv pentru oprirea programului, a declarat directorul tehnic al RoPower Nuclear, joi seara în emisiunea Sinteza Zilei, la Antena 3 CNN.
La rândul său, CEO-ul RoPower a spus că studiul de fezabilitate pentru care Nuclearelectrica a „tocat” bani, așa cum a afirmat premierul, a fost realizat împreună cu partea americană și a reprezentat o obligație legală.
În platoul emisiunii „Sinteza Zilei” s-a aflat și CEO-ul Nuclearelectrica, care a declarat că investitorii își doresc realizarea acestui proiect. "Întreaga lume se orientează către reactoarele modulare mici (SMR), iar România este cea mai avansată țară din Europa în implementarea acestei tehnologii, au adăugat aceștia.
„Piața își dorește mai mult nuclear”
Cosmin Ghiță, CEO-ul Nuclearelectrica, a declarat că orice proiect de infrastructură mare, cum este cel al SMR-urilor de la Doicești, are „complexități care trebuie rezolvate”, iar investitorii își doresc ca acest proiect să se realizeze.
CEO-ul Nuclearelectrica a adăugat că România s-a angajat să își tripleze capacitățile de energie nucleară până în 2050, iar proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doicești reprezintă o „mare oportunitate” pentru reziliența și securitatea sistemului nostru energetic.
„În 2023 a fost inițiat un acord între Nucleaelectrica și statul român care să susțină programul de investiții, e un model de excelență, inspirat din Cehia, pe care l-a replicat după aceea Franța, prin intermediul căruia am stabilit anumite chestiuni pe care le face statul român și anumite lucruri pe care le face Nuclearelectrica pentru a putea duce programul nuclear la îndeplinire. Acest acord a fost votat în unanimitate în Parlamentul României. Proiectele nucleare așa trebuie tratate, apolitic și cu susținere largă, pentru că transcende un ciclu electoral, ele se întind pe mai mult de 4 ani.
Una dintre prevederile acestui acord întrevede emiterea unei rate de dividende de 50% din profitul obținut. Adică scădem de la 90 la 50% pe perioada investițiilor ca să putem să acumulăm banii necesari ca să investim și să menținem mai mult în controlul României. Și alte centrale nucleare fac la fel.
Într-adevăr acest lucru comportă o serie de memorandumuri, de aprobări guvernamentală. Nu au fost emise în timp util. Dar în mod pozitiv, legislația companiilor listate permite ca la a doua AGA unde nu ai prezent acționarul majoritar, acționarii privați să voteze. Și ei au votat în favoarea propunerilor Nuclearelectrica, ceea ce arată că investitorii privați își doresc aceste proiecte. Piața își dorește mai mult nuclear și își dorește ca România să își respecte angajamentul de a-și tripla capacitățile nucleare până în 2050”, a spus CEO-ul Nuclearelectrica.
Cosmin Ghiță a adăugat că recentele declarații făcute de Ilie Bolojan n-au oprit lucrările Nuclearelectrica privind acest proiect: „Nu, datorită susținerii pieței private. Ne-ar fi plăcut și susținerea lor, dar înțeleg că nu s-a putut face acest lucru din motive administrative.”
CEO-ul Nuclearelectrica a spus că premierul nu i-a explicat de ce se opune acestui proiect.
„Noi la nivelul executiv ne-am făcut datoria în a atrage investitori, a promova proiectul, a supune deciziei acționarilor oferte de parteneriat, pentru a reduce expunrea financiară a companiei și observăm că există un apetit destul de mare al investitorilor de a se uita la zona nucleară.
Această formă de producție energetică revine în plan mondial, e recunoscută și la nivelul UE, și s-a realizat faptul că pentru a putea atinge țintele de securitate energetică și decarbonizare de care UE are nevoie se estimează investiții de 241 miliarde de euro în domeniul nuclear în următorii 15-20 de ani. La nivelul întregii UE”, a spus Cosmin Ghiță.
Totuși, el a avertizat că astfel de declarații pot afecta pe termen lung compania de stat.
„E un risc financiar și de credibilitate. Noi muncim mult ca să atragem bani, o bună parte care vor rămâne în România, avem și procente de localizare negociate la 40%, și relansarea unei industrii și pierdem o oportunitate pentru că pe fondul unor astfel de semnale sau posibile divergențe între acționari și management elementele financiare capătă un grad mai mare de risc, ceea ce va duce la finanțări mai scumpe pe viitor și producție de curent mai scumpă”, a mai spus Cosmin Ghiță.
CEO-ul Nuclearelectrica a declarat că se află în contact permanent cu Guvernul prin intermediul unei comisii mixte, care s-a format după decizia din martie de investiție condiționată în proiectul de la Doicești.
„Noi în martie am luat o decizie de investiție condiționată. O parte care țin de rezolvarea unor elemente tehnice, o parte de structurarea unui parteneriat pe termen lung cu parteneri niștri și o parte care țin de mobilizarea Guvernului. De atunci și până acum s-a conntituit o comisie mixtă. (...) Suntem într-un contact permanent”, a spus el.
„Nu sunt probleme care să oprească continuarea proiectului”
Una dintre problemele semnalate de Guvern cu privire la proiectul mini-reactoarelor de la Doicești a fost existența unei pungi de gaze pe terenul unde ar urma să fie amplasată centrala. Însă, directorul tehnic de la RoPower Nuclear, Dan Șerbănescu, a spus la emisiunea „Sinteza Zilei” că această problemă nu este de natură să oprească proiectul. Mai mult, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a fost informată.
„Din punct de vedere tehnic nu sunt probleme care să oprească continuarea proiectului. Nu sunt probleme tehnice. Problemele menționate sunt relativ des întâlnite la astfel de investiții nuclear și întrebarea corectă e dacă au o rezolvare sau nu și cât de importante sunt. Răspunsul din acest moment pe care îl avem din măsurătorile pe care le avem, dar și din ceea ce planificăm ca să ne luăm ca măsuri de prevenire este că ele nu vor împieta dezvoltarea unei astfel de centrale.
Agenția Atomică a luat cunoștință de faptul că există astfel de probleme, dar de asemenea a luat cunoștință de faptul că măsurile pe care le avem în curs să fie implementate sunt cu un final absolut de așteptat, că se vor rezolva și nu vor crea probleme pentru amplasarea propriu-zisă.
Nu este în categoria criteriilor de excludere, ciudat este că în spațiul public discuția le-a transferat în această categorie. omite să menționeze toate măsurile care se iau pentru prevenție”, a spus Dan Șerbănescu, director tehnic RoPower Nuclear.
Acesta a declarat că este „greu de înțeles” de ce la nivel guvernamental s-a ajuns la această concluzie, că ar pune proiectul în pericol: „Cel mai greu de înțeles este și așa ca tehnician e și greu de suportat e că dezbaterea de pe lucruri tehnice se face de către persoane care nu ne-au întrebat niciodată lucrul ăsta.”
Dan Șerbănescu a adăugat că această reorientare către energia nucleară reprezintă un „moment strategic de schimbare care va face trecerea spre reactoarele și mai avansate de generație 4”.
„Putem să nu o facem, pierdem trenul și vom fi cu 20 de ani în urmă”, a adăugat el.
„Întreaga lume se orientează spre SMR-uri”
La rândul său, Valentin Nae, CEO RoPower, a declarat că Nuclearelectrica nu a „tocat” banii pe un studiu de fezabilitate, așa cum a afirmat premierul, ci a respectat o obligație legală.
„Nu poți să nu le faci, legile ne obligă. Legea nucleară, normele CNCAN, reglementările internaționale. Nu există să nu treci prin acest lucru. Ești obligat să faci aceste studii. Ele costă. E o sumă la nivelul inferior față de orice alte proiecte similare. Avem datele din industrie”, a spus el.
Mai mult, studiul a fost realizat împreună cu partea americană, care este astfel informată despre toate detaliile proiectului.
„Trebuie să punem lucrurile în contexul corect. Tot ceea ce am făcut noi ca organizație a fost să verificăm corectitudinea acestui proiect, de-asta am tocat acele milioane. Că sunt multe că sunt puține...evident dacă discutăm de niște cifre abstracte fără să le punem într-un context, ce să înțeleagă lumea? 240 de milioane pare o sumă foarte mare.
E o sumă mare pentru un astfel de proiect? Va fi comparabil cu proiectele din Polonia, Canada. Suntem rezervați în a da suma pentru că suntem în cursul negocierilor cu partea americană. Realizați ce ușor ne este să negociem cu partea americană cel mai bun preț pentru România, cele mai bune condiții, cu ajutor din partea guvernului.
Acesta e contextul. Acel studiu de fezabilitate care are peste 1000 de pagini e făcut împreună cu partea americană. Partea americană cunoaște exact situația legată de proiect, de amplasament, acei bani s-au dus inclusiv la partea americană. Nu mă aștept când primește inputul că e o problemă acolo să nu știe”, a explicat Valentin Nae.
CEO-ul RoPower a atras atenția că întreaga lume se orientează acum spre SMR-uri, iar costul nu trebuie evaluat pe moment, ci pe termen lung.
„Cât a costat primul telefon mobil? Prima mașină electrică? Unde am ajuns? Întodeauna va fi un first of a kind. Întreaga lume se orientează spre SMR-uri. Putem să fim deschizători de drumuri: strategic, când ești primul din industrie ai drepturi de proprietate, îți dezvolți infarstructura, tineretul, poți să devii un hub regional”, a explicat el.
La rândul său, Ovidiu Lucian Coman, doctor în Analiză Structurală cu aplicații în centrale nuclearoelectrice, a explicat că acest tip de proiecte „first of a kind” sunt scumpe la început, dar câștigurile pe termen lun pentru cei care investesc în astfel de tehnologii sunt mai mari.
„Sunt multe câștiguri. E o tehnologie nouă, avansată, foarte sigură, e matură pentru că a primit design certification de la Autoritatea de Reglementare Americană. E adevărat că e first of a kind, unde ai multe incertitudini și de aceea trebuie să faci studii detaliate. (...) Deci costurile sunt mai mari peste tot în lume la first of a kind, apoi vor scădea semnfiicativ, noi vom fi un hub de a produce expertiză în domeniu. Suntem una din țările cele mai avansate în implementarea unui SMR în Europa”, a mai spus Coman.
Scandalul Doicești
Scandalul privind proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a pornit după ce Ilie Bolojan a anunțat că a informat partenerul american că există o serie de probleme legate de proiectul reactoarelor de la Doiceşti. Una dintre problemele semnalate de Ilie Bolojan cu privire la acest proiect a fost și lipsa banilor pentru a-l finaliza.
„Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziţie de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziţie, achiziţionat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulţi angajaţi care au tocat destul de mulţi bani şi avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu nişte sume imense de bani, în condiţiile în care acest studiu de fezabilitate arată că pentru a deveni realitate avem nevoie de câteva miliarde de euro investiţie, pe care nu îi avem”a spus Bolojan.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că nu s-a pus problema opririi acestui program și a explicat că la Doicești a fost descoperită o pungă de gaze pe terenul unde ar urma să fie amplasate mini-reactoarele.
„Premierul Ilie Bolojan nicidecum nu a anunţat nici în discuţia cu domnul ambasador, nici în public că proiectul este oprit. A anunţat partenerul american că sunt o serie de probleme. (...) Există o problemă cu solvabilitatea partenerului american NuScale, cunoscută în SUA.
Există o problemă cu amplasamentul acestui teren pe care ar urma să fie realizat obiectivul şi care este în vecinătatea unui teren care are o pungă de gaze - discutabil cât de mică sau cât de mare, dar ea există, iar noi vorbim de reactoare nucleare”, a explicat Dogioiu.
Un document obținut de Antena 3 CNN, dezvăluit în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, pare să-l contrazică însă pe premierul Ilie Bolojan în privința proiectului mini-reactoarelor de la Doicești.
În documentul întocmit de Ministerul Energiei în septembrie 2025 scrie că Agenția Internațională a Energiei Atomice (AIEA) a concluzionat că amplasamentul proiectului respectă standardele de securitate ale agenției. De asemenea, memorandumul arată că două fonduri de investiții din Coreea de Sud și compania Samsung ar fi fost dispuse să investească în SMR-urile de la Doicești.
De asemenea, proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești este considerat de experții Comisiei Europene unul dintre cele mai avansate proiecte de acest tip din Europa și are o „importanță strategică aparte”, potrivit unui document intern consultat de Antena 3 CNN.
Oficialii europeni avertizează însă că există diferențe importante între standardele europene și cele americane în materie de securitate nucleară și cer analize suplimentare înainte ca proiectul să avanseze.
Ştiri video recomandate
