Opt dintre cele mai mari companii petroliere din lume au strâns, împreună, peste 81 de miliarde de euro în doar trei luni – echivalentul a peste 600.000 de euro pe fiecare minut – în timp ce războiul americano-israelian împotriva Iranului a trimis prețul petrolului la peste 110 euro pe baril, în vreme ce valurile de căldură făceau mii de morți în Europa. Profiturile s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, iar criticii cer ca giganții care „au profitat de pe urma suferinței umane” să plătească pentru daunele climatice pe care le provoacă, scrie The Guardian.
Opt dintre cele mai mari companii petroliere din lume au acumulat profituri de peste 78 de miliarde de euro în doar trei luni, în timp ce conflictul cu Iranul a împins prețurile la energie spre cote amețitoare, iar criza climatică alimentată de emisii a provocat valuri de căldură ucigătoare.
Aceste profituri de război excepționale au relansat apelurile ca giganții petrolieri precum Saudi Aramco și BP să plătească pentru daunele aduse mediului prin „profitul obținut de pe urma suferinței umane” și să finanțeze o tranziție rapidă către energia regenerabilă.
O analiză realizată de The Guardian a arătat că cei opt producători de petrol listați la bursă au obținut aproape 81 de miliarde de euro în cele trei luni încheiate la finalul lunii iunie – primul trimestru financiar complet după ce războiul american-israelian împotriva Iranului a declanșat o creștere abruptă a prețurilor globale la petrol, care au urcat peste 110 euro pe baril.
Companiile au folosit cea mai mare perturbare a aprovizionării cu combustibili fosili din istoria pieței pentru a-și dubla aproape profiturile combinate, de la puțin sub 43 de miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Activiștii avertizează că milioane de gospodării plătesc prețul prin facturi mai mari și haos climatic.
Datele sugerează că cele opt companii – Aramco, BP, Shell, Equinor, TotalEnergies, Eni, Chevron și ExxonMobil – au făcut profituri de peste 600.000 de euro în fiecare minut de-a lungul trimestrului de primăvară.
În timp ce valoarea lor de piață se umfla cu aproximativ 520 de miliarde de euro, depășind pragul de 2.600 de miliarde, temperaturile se apropiau de un șir de valuri de căldură ucigătoare, toate făcute mai probabile și mai severe de arderea combustibililor fosili.
Emisiile de carbon ale celor mai mari firme de combustibili fosili din lume au fost legate direct de episoade fatale de căldură extremă pentru prima dată printr-o analiză științifică publicată în septembrie anul trecut.
Aceasta a constatat că emisiile oricăreia dintre cele 14 mari companii erau suficiente, fiecare în parte, pentru a provoca peste 50 de valuri de căldură care altfel ar fi fost practic imposibile.
Cele mai mari profituri petroliere din trimestrul de primăvară au fost obținute de compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, Aramco, care a raportat o creștere de 34% a venitului net trimestrial, la peste 29 de miliarde de euro, chiar dacă infrastructura sa a fost avariată de atacuri cu drone și rachete lansate de forțele iraniene și houthi.
Producția de combustibili fosili a Saudi Aramco a făcut-o responsabilă pentru mai multe emisii de carbon decât orice altă companie din istorie, potrivit bazei de date Carbon Majors, urmată de Chevron și ExxonMobil, cu Shell și BP în top 10. Arabia Saudită a condus timp de decenii eforturi reușite de a bloca și amâna acțiunile internaționale în domeniul climei.
Marți, BP a fost una dintre ultimele mari companii petroliere care și-a publicat rezultatele pentru perioada aprilie–iunie, raportând profituri trimestriale de 4,98 miliarde de euro – cele mai mari de la primul an al invaziei ruse la scară largă în Ucraina și de peste două ori mai mari decât cele 2,2 miliarde din trimestrul precedent.
„Profiturile astronomice ale BP sunt un memento scandalos despre cine a profitat de pe urma suferinței umane anul acesta. În timp ce incendiile de vegetație amenință comunități din întreaga lume, seceta lovește, iar costurile la energie explodează, familiile obișnuite plătesc prețul pentru că marile companii petroliere pun bogăția acționarilor mai presus de o planetă locuibilă”, a declarat Patrick Galey, responsabil pe combustibili fosili la Global Witnes.
„E timpul să-i punem pe giganții petrolieri să plătească pentru a repara colapsul climatic pe care îl provoacă. Gândiți-vă câte apărări împotriva incendiilor și inundațiilor am putea construi sau câte panouri solare am putea instala dacă marile companii petroliere și-ar plăti partea corectă de taxe”, a adăugat el.
„În timp ce BP încasează încă o rundă de profituri enorme, milioane de gospodării plătesc prețul prin facturi la energie exorbitante și o criză climatică ce accelerează scăpând rapid de sub control”, a precizat Rosie Downes, șefa campaniilor la Friends of the Earth.
Noua directoare generală a BP, Meg O'Neill, a apărat profiturile companiei spunând că aceasta era „concentrată pe lucrurile pe care le putem face pentru a încerca să contribuim la rezolvarea situației”, precum producerea în mod fiabil a unei cantități mai mari din produsele petroliere aflate în penurie.
Compania și-a redus cheltuielile pentru energia verde de când și-a abandonat ambițiile de mediu printr-o „resetare fundamentală” la începutul anului trecut, diminuându-și bugetul anual pentru tranziția energetică de la 4,3 miliarde la 1,3 –1,7 miliarde de euro.
În ultimii ani, BP și-a transferat parcurile eoliene offshore din Marea Britanie într-o societate mixtă și și-a vândut afacerea eoliană terestră din SUA, iar marți a anunțat că își va vinde afacerea de biogaz din SUA, în valoare de 3,5 miliarde de euro, care captează metanul din gropile de gunoi și este cel mai mare producător de gaz regenerabil din SUA.
Compania se află în negocieri avansate pentru vânzarea afacerii sale de energie solară, Lightsource, către un consorțiu susținut de fondul suveran de investiții al Kuweitului, potrivit Financial Times.
Vineri, BP și-a scos la vânzare afacerea de petrol și gaze din Marea Nordului, după mai bine de 60 de ani de exploatare, relansând apelurile ca guvernul britanic să excludă dezvoltarea a două zăcăminte controversate din bazinul îmbătrânit al Mării Nordului.
Săptămâna trecută, Shell a raportat al doilea cel mai mare profit trimestrial din istoria sa, venitul său net urcând la 8,56 miliarde de euro, în ciuda faptului că a produs mai puțin gaz la uzina sa din Qatar din cauza pagubelor de miliarde de dolari provocate de război. Profiturile Equinor au urcat la 2,78 miliarde de euro în aceeași perioadă, față de 1,57 miliarde în trimestrul de primăvară al anului trecut.
În SUA, profiturile raportate de Chevron și ExxonMobil au stârnit critici din partea lui Donald Trump. Președintele american i-a acuzat pe cei doi giganți că „fac prea mulți bani” de pe urma războiului său împotriva Iranului și a avertizat că vor fi obligați să returneze publicului o parte din profituri, în timp ce se apropie de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie cu un nivel de aprobare în scădere.
Chevron a raportat un venit net de 10,6 miliarde de euro pentru al doilea trimestru, o creștere de peste cinci ori față de aceeași perioadă a anului trecut. ExxonMobil a raportat un profit de 12,6 miliarde de euro, dublu față de cât a câștigat în aceeași perioadă a anului precedent și cel mai mare profit trimestrial de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
„Îți dai seama că marile companii petroliere ne duc de nas atunci când unul dintre cei mai apropiați aliați ai lor, Donald Trump, le spune să-și tempereze profiturile”, a declarat Galey.
Impactul din această vară include cel mai grav val de căldură din istoria Europei, un altul catalogat de oamenii de știință drept „imposibil” fără încălzirea globală provocată de om. Se estimează că aproximativ 20.000 de oameni au murit din cauza temperaturilor extreme, dintre care aproape 3.000 în Marea Britanie doar în mai și iunie.
Coreea de Sud și Japonia au cunoscut, la rândul lor, temperaturi record de până la 42,5°C, agenția meteorologică coreeană instruind oamenii să „înceteze imediat toate activitățile în aer liber”, în timp ce criza climatică a împins temperaturile în sus în mare parte din Africa în luna iulie.
Încălzirea globală face fiecare val de căldură mai intens și mai probabil, iar creșterea temperaturilor globale ucide o persoană pe minut în întreaga lume, potrivit unei estimări dintr-un raport publicat în revista Lancet în octombrie.
„În întreaga lume, dezastrele provocate de schimbările climatice ating proporții de coșmar. Ce trebuie făcut este clar: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să extindem energia regenerabilă și să protejăm oamenii acolo unde impactul lovește deja cel mai puternic”, susține șeful ONU pentru climă, Simon Stiell.
Șirul de valuri de căldură din Europa a uscat solurile și a dus la secetă extremă, afectând aprovizionarea cu alimente, de la porumb la floarea-soarelui și salată. Se așteaptă pierderea a cel puțin 9 milioane de tone de cereale, Marea Britanie, de exemplu, confruntându-se cu cea mai slabă recoltă din istoria sa.
Condițiile aride au favorizat, de asemenea, incendii uriașe de vegetație în Franța, Spania, Portugalia și Grecia, provocând pagube de miliarde de euro. Incendiile trimit în aer poluanți toxici, iar în SUA și Canada incendiile din perioada 15–23 iulie se estimează că au cauzat aproximativ 4.000 de decese în decurs de o săptămână de la expunere. Criza climatică înrăutățește condițiile propice incendiilor, iar aproximativ 1,5 milioane de oameni pe an au viața scurtată de fumul incendiilor de vegetație.
În Asia de Sud, criza climatică amplifică ploile extreme – aerul cu 1°C mai cald reține cu 7% mai multă apă. În Chattogram, Bangladesh, au căzut peste 40 cm de ploaie în 24 de ore la începutul lunii iulie, de exemplu, ducând la inundații fulger. Inundațiile și alunecările de teren au luat vieți și mijloace de trai în Pakistan și India. Au existat, de asemenea, zeci de decese în nord-vestul Chinei, unde multe mii de oameni au fost evacuate din cauza furtunilor puternice.
Cele opt companii petroliere au fost contactate pentru un punct de vedere.
