S&P Global avertizează România că poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungeşte. Este prima dintre cele trei mari agenţii de rating care transmite acum, oficial, un mesaj după demiterea guvernului prin moţiune de cenzură în Parlament.
S&P Global Ratings a confirmat, la 15 mai 2026, ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României, în valută și monedă locală, la nivelurile "BBB-/A-3". Perspectiva rămâne negativă, pe fondul riscurilor ridicate privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe în următoarele șase până la 12 luni, transmite agenția.
Agenția arată că "destrămarea coaliției de guvernare formată din patru partide va complica eforturile României de a reduce deficitele gemene — deficitul de cont curent și deficitul bugetar — în contextul apropierii alegerilor din 2028. Totuși, S&P consideră că există un consens larg între partidele principale privind necesitatea unor ajustări fiscale și reforme suplimentare în 2027, iar un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni."
Potrivit agenției, performanța fiscală mai bună înregistrată până acum în acest an, susținută de măsurile dure de consolidare adoptate în 2025 și de viitoarele plăți importante din fonduri europene, ar trebui să sprijine condițiile de finanțare externă ale României. În același timp, deficitul de cont curent ar urma să se reducă treptat de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut.
S&P precizează că decizia de publicare a ratingului a avut loc în afara calendarului prestabilit pentru evaluările suverane, din cauza dizolvării coaliției guvernamentale în urma votului de neîncredere din Parlamentul României. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026.
Perspectiva negativă reflectă, potrivit agenției, riscurile de implementare asociate consolidării finanțelor publice și reducerii deficitelor externe. De asemenea, România rămâne vulnerabilă la schimbări ale încrederii investitorilor, având în vedere nevoile mari de finanțare externă și ponderea ridicată a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală.
S&P avertizează că ar putea retrograda ratingul României dacă blocajul guvernamental s-ar prelungi sau dacă ar duce la incapacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027. Agenția consideră că, în cazul în care România nu ar reuși să obțină intrările de fonduri europene așteptate în perioada 2026-2027, perspectivele de creștere economică ar fi limitate, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica.
O retrogradare ar putea fi luată în calcul și dacă presiunile externe s-ar accentua, de exemplu printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu. Un astfel de scenariu ar putea deraia așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României și ar putea afecta semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale.
Pe de altă parte, S&P ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.
Afirmarea ratingului se bazează pe așteptarea S&P că un consens fiscal larg între principalele partide va permite adoptarea unor măsuri importante de consolidare în acest an și în 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil pentru anul viitor. Agenția se așteaptă, de asemenea, ca România să obțină cea mai mare parte a fondurilor europene disponibile în acest an, în valoare de până la 3,5% din PIB, ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă.
Totuși, S&P atrage atenția că provocările economice și politice ar putea submina planul de ajustare fiscală pe termen mediu al României. Agenția estimează stagnarea PIB-ului real în acest an, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate, parțial declanșate de șocul global al prețurilor la energie. În plus, fragmentarea politică ar putea complica menținerea angajamentului pentru ajustare fiscală înaintea ciclului electoral din 2028.
Nevoile externe de finanțare ale României sunt estimate la aproximativ 18% din PIB în 2026, fiind alimentate de un deficit de cont curent ridicat și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Această situație expune țara la schimbări adverse ale sentimentului investitorilor nerezidenți. În același timp, inflația ridicată și presiunile asupra cursului de schimb reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României, care, potrivit S&P, probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în pofida încetinirii economiei.
Guvernul reformist al României s-a destrămat la 5 mai, în urma unui vot de neîncredere declanșat de plecarea unuia dintre partenerii de coaliție. Partidul Social Democrat a decis să îl înlăture pe premierul Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal, deoarece s-a opus unor reforme fiscale de austeritate promovate de PNL.
Criza politică internă apare într-un moment în care România trebuie să echilibreze continuarea ajustărilor fiscale cu gestionarea efectelor șocului global al prețurilor la energie. Guvernul trebuie să continue agenda de consolidare pentru a respecta cerințele procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene, să implementeze reforme necesare pentru atragerea fondurilor europene — inclusiv prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, programul SAFE și fondurile de coeziune — și să gestioneze efectele stagflației generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
S&P se așteaptă ca un nou guvern să fie format în următoarele săptămâni, cel mai probabil prin una dintre două variante. Prima ar presupune revenirea coaliției anterioare, dar cu un nou premier, posibil un tehnocrat. A doua variantă ar fi formarea unui guvern minoritar, sprijinit de partide din afara coaliției. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează în regim interimar.
Chiar dacă formarea unui nou guvern va dura mai mult, alegerile anticipate sunt considerate mai puțin probabile. Constituția României face dificilă dizolvarea Parlamentului, care poate fi decisă doar de președinte după eșecul a două voturi pentru învestirea unui nou guvern într-un interval de 60 de zile și după respingerea a cel puțin unui premier desemnat. România nu a avut alegeri parlamentare anticipate în perioada postcomunistă. În plus, actualul context politic oferă puține stimulente pentru un astfel de scrutin, în condițiile în care sondajele indică faptul că doar partidul de opoziție AUR, care deține aproximativ 20% din mandatele parlamentare, ar beneficia semnificativ. Președintele Nicușor Dan s-a opus public alegerilor anticipate.
Deficitul fiscal al României s-a redus anul trecut și în primul trimestru din 2026, dar rămâne ridicat și este strâns legat de deficitul de cont curent. Deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.
Îmbunătățirea fiscală a fost susținută de venituri mai mari generate de creșterea TVA, precum și de contracția cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali. Această scădere a fost determinată de măsuri de control al costurilor, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, adoptată anul trecut.
Cu toate acestea, chiar dacă măsurile fiscale pentru atenuarea prețurilor mai mari la energie rămân limitate, deficitele guvernamentale vor continua să fie ridicate. S&P estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai mari niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Piețele interne de capital ale României sunt puțin dezvoltate, iar sectorul bancar este redus ca dimensiune. Creșterea datoriei din ultimii cinci ani a fost finanțată în mare măsură din surse externe, investitorii străini deținând peste jumătate din stocul datoriei guvernamentale. S&P estimează că nevoile externe de finanțare ale economiei României vor rămâne ridicate, la 18% din PIB în 2026. Totodată, agenția ia act de strategia Trezoreriei de a limita emisiunile brute și nete de euroobligațiuni în 2026, concentrându-se pe alternative interne și pe fonduri europene.
Președintele și principalele partide au recunoscut public necesitatea continuării consolidării și reformelor pentru stabilizarea finanțelor publice și deblocarea plăților din fonduri europene. Guvernul se așteaptă să obțină 10,7 miliarde de euro din fonduri PNRR în 2026, echivalentul a aproape 2% din PIB, dintre care 7,12 miliarde de euro sub formă de granturi și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, prin trei cereri de plată. Deblocarea fondurilor este condiționată de reforme, iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026.
Multe dintre cele mai sensibile reforme, precum reforma pensiilor și reforma pensiilor speciale, au fost finalizate, dar mai trebuie adoptate două reforme privind cadrul de stabilire a salariilor în sectorul public și administrația publică. Pe lângă aceste programe, România are acces, între 2026 și 2030, la împrumuturi europene cu dobândă redusă în valoare de 16,8 miliarde de euro prin programul SAFE, destinat stimulării și coordonării cheltuielilor de apărare în rândul statelor europene membre NATO.
S&P estimează stagnarea PIB-ului real al României în acest an, urmată de o revenire la o creștere de 2,5% în 2027. Consumul privat, care reprezintă 63% din PIB, a fost afectat de ajustările fiscale și de inflația ridicată, ajunsă la 10,7% în aprilie, în ritm anual. Inflația a fost alimentată parțial de creșterea costurilor la combustibili și energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
În același timp, cererea de forță de muncă se temperează, după cum arată scăderea creșterii salariului net sub nivelul inflației, aceasta din urmă fiind amplificată de majorările de taxe și de liberalizarea prețurilor reglementate. Pe măsură ce fondurile europene vor fi plătite în 2026, S&P estimează că investițiile publice vor împiedica intrarea economiei într-o recesiune pe ansamblul anului.
Ştiri video recomandate
