România are, în acest moment, 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR încă neîndeplinite, și riscă penaliări totale de peste 15 miliarde de euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului Plan Național de Redresare și Reziliență, se arată într-o informare privind stadiul implementării PNRR care va fi prezentată în ședința de Guvern de joi,
Potrivit documentului, până în prezent România a depus patru cereri de plată și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Suma include prefinanțarea, inclusiv cea aferentă REPowerEU, precum și contravaloarea primelor trei cereri de plată.
În ceea ce privește cele 45 de ținte și jaloane aferente reformelor rămase de implementat în PNRR, situația prezentată de MIPE arată că 7 sunt considerate îndeplinite la nivelul ministerului și al coordonatorilor de reforme și investiții, în timp ce 38 sunt încă în curs de îndeplinire.
Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. Dintre acestea, 11 necesită inițiative legislative. Nouă acte normative de nivelul legii ar trebui aprobate de Parlament și implică acord politic.
Reformele care nu au fost îndeplinite
Printre reformele aflate în această categorie se numără desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea, discutate deja cu Comisia Europeană. Alte proiecte așteaptă opinia Comisiei Europene, între care reforma ANAF, prin introducerea unei structuri de stimulare de tip bonus/malus pentru funcționarii ANAF, legată direct de performanța indicatorilor-cheie, precum și legea privind digitalizarea și eficientizarea activității în cercetare, dezvoltare și inovare.
Alte reforme fac obiectul renegocierii cu Comisia Europeană. Este vorba despre legea salarizării unitare, Legea apelor, măsuri de decarbonizare și modificări la Codul administrativ privind cadrele de competență. De asemenea, proiectul privind CATUC se află deja în Parlament.
Documentul mai arată că două acte normative pot fi adoptate la nivelul Guvernului, prin hotărâre de guvern sau ordin. Acestea vizează strategia privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice.
În afara reformelor cu impact semnificativ, alte 24 de ținte și jaloane nu presupun inițiative legislative majore. Dintre acestea, două pot fi aprobate prin hotărâri de guvern: restructurarea a trei companii de stat și instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Celelalte 22 nu presupun inițierea unor acte normative.
Potrivit informării, cele două măsuri care pot fi adoptate de actualul guvern interimar prin hotărâri de guvern ar contribui la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 miliarde de euro. Documentul precizează că aceste acte pot fi aprobate de guvernul interimar în condițiile în care nu vizează politici publice noi.
Propunerile de acte normative pentru implementarea reformelor urmează să fie transmise Parlamentului spre aprobare după un calendar etapizat. Proiectele pentru care există opinie favorabilă din partea Comisiei Europene ar urma să fie depuse până la 15 mai 2026. Cele pentru care se așteaptă opinia Comisiei ar urma să fie transmise până la 22 mai 2026, iar cele aflate în renegociere cu Executivul european ar urma să fie depuse până la 31 mai 2026.
Risc de penalizări de 15 miliarde de euro
Impactul potențial al neîndeplinirii acestor reforme se ridică la peste 7,5 miliarde de euro, potrivit documentului.
Celelalte 24 de ținte și jaloane, care au asociate penalizări de aproximativ 7,3 miliarde de euro, sunt în responsabilitatea ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare, se arată îh documentul MIPE. Acestea nu presupun acte normative și pot fi îndeplinite prin finalizarea investițiilor asociate, a achizițiilor de echipamente sau prin realizarea ultimelor acțiuni necesare reformelor.
Documentul avertizează însă că ritmul de implementare este greoi, progresul fiind foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent, ceea ce generează riscuri semnificative privind respectarea termenelor asumate prin PNRR.
În informare este subliniată necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări mai mari din partea coordonatorilor responsabili, în condițiile în care neîndeplinirea reformelor la termenele stabilite poate atrage penalități substanțiale pentru România.
Ştiri video recomandate
