Iranul deține în arsenalul său militar două rachete balistice moderne care au capacitatea de a lovi sud-estul Europei, mai exact Grecia, Bulgaria și România. Țara noastră dispune însă de sistemul antirachetă instalat de SUA la Deveselu, al cărui scop oficial a fost chiar interceptarea rachetelor balistice trase din Iran, se arată într-o analiză Politico. Pe lângă rachete, Iranul mai poate amenința țările europene cu drone, asasinate sau atacuri cibernetice.
Regimul de la Teheran a amenințat cu atacarea orașelor din Europa, în cazul în care vreo țară europeană se va alătura atacurilor americano-israeliene declanșate pe 28 februarie împotriva Iranului.
„Va fi un act de război. Orice astfel acțiune îndreptată împotriva Iranului va fi considerată cooperare cu agresorii (SUA și Israel - n.r.) și va fi tratată drept act de război împotriva Iranului”, a declarat Esmail Baghaei, purtătoru de cuvânt al ministerului iranian de Externe.
Miercuri, forțele NATO au interceptat o rachetă balistică iraniană care se îndrepta spre Turcia.
Zilele trecute, dronele iraniene au atacat Ciprul, una dintre ele lovind o bază a forțelor aeriene britanice, în timp ce un număr neprecizat a fost interceptat deasupra Mării Mediterane de către marina Regatului Unit. În plus, guvernele UK, Franței și Greciei au decis să trimită în Cipru avioane și elicoptere de luptă și nave militare, pentru a spori capacitatea de apărare antiaeriană, în cazul unor noi atacuri.
Iranul dispune de două rachete care pot atinge 2.000 de kilometri și, în anumite condiții, chiar 3.000 de kilometri, ce ar pune Berlinul și Roma în raza de acțiune a Teheranului
Iranul deține în arsenalul său rachete care intră în așa-numita clasă a „armelor cu rază medie de acțiune” și care pot lovi ținte aflate până la 2.000 de kilometri distanță.
Există două astfel de rachete - Sejjil și Khorramshahr - care au această rază de acțiune și care pot astfel lovi, teoretic, Grecia, Bulgaria sau România.
Rachetă balistică iraniană Sejjil, dispusă la o paradă din centrul Teheranului. Foto: Profimedia Images
În schimb, conform Defence Express, un think-tank de la Kiev, specializat în analize militare, iranienii au îmbunătățit racheta Khorramsharr și i-au crescut raza de acțiune până la 3.000 de kilometri .
Creșterea razei a fost posibilă cu prețul reducerii încărcăturii explozive, dar permite Iranului să atingă, teoretic, orașe precum Berlinul sau Roma.
Lansare-test, în 2023, a unei rachete balistice Khorramshahr, cu raza de acțiune de 2.000 de kilometri. Foto: Profimedia Image
sÎn plus, conform unor rapoarte, Iranul dezvolta rachete intercontinentale balistice cu rază de acțiune de până la 10.000 de kilometri - practic rachete cu rază lungă de acțiune, care acoperă întreaga Europă și inclusiv părți din SUA.
Expertul militar Antonio Giustozzi, din cadrul Institutului pentru Studii Strategice e la Londra (RUSI), a precizat, pentru Politico, că, în acest moment, nu e clar dacă Teheranul - aflat sub bombardamentele permanente ale SUA și Israelului - mai poate realiza o astfel de rachetă, chiar și experimentală.
Un general român a explicat cum funcționează sistemul de interceptare antirachetă de la Deveselu
Politico notează însă că România deține la Deveselu un scut antirachetă dezvoltat de SUA chiar sub acest pretext: al interceptării unor potențiale atacuri cu rachet trase de Iran asupra Europei.
Baza militară de la Deveselu, acolo unde se află scutul anti-rachetă, este deja la nivelul de alertă „BRAVO”, din cauza riscurilor de securitate provocate de atacul SUA-Israel asupra Iranului.
Într-un interviu acordat antena3.ro, generalul în rezervă Cristian Barbu, a explicat mecanismul de interceptare a rachetelor balistice de către scutul de la Deveselu.
„Facem niște diagrame. Diagramele acestea sunt legate de altitudine, de viteză, de poziția de lansare vizavi de țintă. Sigur, luăm în calcul caracteristicile țintei, cu privire la traiectorie, viteză, pentru că acești interceptori (antirachetă) sunt cinetici: ei trebuie să lovească ținta direct. Țintă care nu e deloc mare, e ca o țeavă cu diametrul de o jumătate de metru, poate un pic mai mult și care vine cu o viteză destul de mare și pe care trebuie să o lovesc la o înălțime de peste 100 de kilometri, adică mai sus de linia Karman. Doar în această zonă putem să lovim”, a explicat Cristian Barbu.
Asta înseamnă că altitudinile pe care le-am putea folosi pentru lovirea unei astfel de ținte ar fi între 110-120 de kilometri, până undeva la 240-250 de kilometri
„Mai exact, dacă ar fi să atingă o țintă la 5.500 de kilometri, „săgeata” unei rachete (punctul ei de maximă altitudine - n.r.) e în jur de 2.000 de kilometri (înălțime). Nu am cum să o lovesc acolo”, a adăugat generalul în rezervă.
Pentru interceptare, aștept să se coboare până ajunge la 90-200 de kilometri (înălțime). Aceasta e fereastra (de interceptare).
Scutul de la Deveselu folosește interceptori „cinetici”: aceștia nu dețin exploziv, ci distrug racheta pur și simplu în urma energiei impactului direct.
Scutul antirachetă de la Deveselu din România. Foto: Profimedia Images
„Interceptarea se face după o curbă de apropiere: avem traiectoria rachetei balistice și traiectoria interceptorului. Cele două trebuie să ajungă cumva, într-un punct de intersecție, ținând cont de o serie întreagă de manevre de apropiere”, a precizat generalul Cristian Barbu.
Alte pericole: dronele Shahed, atacuri cibernetice și agenți iranieni deja infiltrați în Europa
Alte amenințări cu care Iranul poate amenința direct țările europene le reprezintă atacurile cu drone Shahed, asasinate la comandă, atentate teroriste sau cibernetice.
Dronele kamikaze Shahed, de pildă, pot atinge o rază de până la 2.500 de kilometri.
Pentru a lovi ținte aflate în adâncimea teritoriului european, aceste drone - care zboară la altitudini mici și cu viteză redusă, de câteva sute de kilometri pe oră - vor trebui să survoleze teritoriile unor țări precum Turcia sau Iordania.
Exemplul dronelor iraniene lansate spre Cipru arată însă capacitatea Iranului de a iniția totuși astfel de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la mare distanță de locurile de lansare..
Expertul RUSI a arătat că Iranul dispune de o rețea de așa-numiți „agenți adormiți” - spioni deja infilitrați de mai mulți ani, care așteaptă să fie activați și să comită atentate sau să provoace, de pildă, haos pe aeroporturile civile prin folosirea unor drone pilotate de la distanță care să ducă la oprirea zborurilor.
Ştiri video recomandate
