Premierul populist-naționalist Viktor Orban se confruntă, pentru prima dată în 15 ani, cu cea mai dură provocare la adresa puterii sale. Opoziția, îndelung încercată, speră că Peter Magyar, lider conservator al partidului de opoziție Tisza, care conduce cu 12 puncte în sondaje, va putea răsturna ceea ce însuși Orban numește „democrația iliberală” a Ungariei. Mizele acestor alegeri au implicații în toată Europa, scrie Politico, care analizează care sunt șansele carismaticului Peter Magyar nu doar să câștige scrutinul, ci și să promoveze acele reforme interne care să șteargă influența lui Orban.
Pentru mulți unguri, alegerile din primăvară reprezintă un referendum asupra modelului Orban. Sub conducerea sa, guvernul dominat de partidul Fidesz a strâns controlul asupra presei și companiilor de stat, stârnind acuzații de clientelism, a slăbit independența justiției și a adoptat legi care au coborât Ungaria drastic în clasamentele privind transparența. În prezent, țara se află pe ultimul loc în UE în indicele statului de drept al World Justice Project.
Viktor Orban, în vârstă de 62 de ani, este liderul UE cel mai apropiat de dictatorul rus Vladimir Putin și reprezintă un obstacol constant pentru eforturile Bruxelles-ului de a construi un front unit împotriva Kremlinului. El s-a ciocnit în mod repetat cu UE pe teme ce variază de la drepturile LGBTQ+ la migrație. Prezicând sfârșitul ordinii liberale multilaterale, Orbán a început anul afirmând că UE „se va destrăma de la sine”.
Dar poate Magyar, al cărui nume de familie înseamnă literalmente „ungur”, să-l răstoarne cu adevărat pe fostul său aliat? Și chiar dacă ar reuși, în ce măsură ar putea readuce Ungaria pe calea democrației liberale, cât timp arhitectura statului construită de Orban rămâne intactă? Politico prezintă cele cinci întrebări-cheie pe măsură ce Ungaria se apropie de votul crucial din 12 aprilie.
De ce trebuie să ne pese de alegerile din Ungaria?
Ungaria poate fi relativ mică, cu o populație de 9,6 milioane, dar sub conducerea lui Viktor Orban a devenit una dintre cele mai mari bătăi de cap ale UE. El a folosit de mult timp dreptul de veto al Budapestei la Bruxelles pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei, a întârzia ajutorul financiar pentru Ucraina și a tergiversa decizii urgente ale UE.
Viktor Orban este, de asemenea, un membru-cheie, uneori chiar lider, al unui grup de populiști de dreapta din capitalele UE, uniți în opoziția față de migrație și scepticismul privind înarmarea Ucrainei. Fără Orban, Andrej Babis din Cehia și Robert Fico din Slovacia ar fi figuri mult mai izolate la summit-urile Consiliului European.
Bruxelles-ul a recurs adesea la soluții complicate pentru a ocoli obstrucționismul Ungariei, iar sfidarea persistentă a lui Orban a alimentat apelurile de a elimina regula unanimității, aplicată de decenii.
„M-ați auzit de cel puțin 20 de ori regretând atitudinea lui Viktor Orbán, care, de fiecare dată când trebuia să avansăm pentru a ajuta Ucraina, a folosit veto-ul pentru a face și mai mult șantaj”, a declarat marți Valerie Hayer, lidera partidului liberal european.
Care sunt principalele câmpuri de bătălie?
Magyar îl acuză pe Orban și partidul Fidesz de nepotism și corupție, de slăbirea economiei prin favorizarea oligarhilor, și de pierderea fondurilor europene din cauza conflictelor cu Bruxelles-ul.
De cealaltă parte, Orban încearcă să-l prezinte pe Magyar drept o marionetă controlată de Bruxelles.
În ultimul an, Fidesz a lansat dezbateri publice menite să divizeze electoratul lui Magyar, care cuprinde alegători verzi, de stânga și foști susținători dezamăgiți ai lui Orban, pe teme precum interzicerea paradei Pride LGBTQ+.
Strategia partidului Tisza a fost evitarea poziționării pe subiecte controversate, în încercarea de a obține o majoritate absolută care să permită reformarea legii electorale, despre care susțin că a fost trucată în favoarea lui Orban, și modificarea Constituției.
Numărul doi din Tisza, Zoltan Tarr, a declarat pentru Politico că se așteaptă ca guvernul Orbán să folosească „toate trucurile murdare posibile”.
„Campanii de defăimare prin propaganda de stat, falsuri generate de inteligență artificială, videoclipuri manipulate, incidente înscenate, șantaj și exploatarea sistemului electoral trucat. Vor mobiliza totul, pentru că au foarte mult de pierdut”, a spus Tarr.
Vorbind sâmbătă la congresul Fidesz, Orban a atacat Tisza, descriind-o drept un pion pro-UE.
„Dacă votați Tisza sau DK [Coaliția Democrată], votați împotriva propriului vostru viitor. Tisza și DK vor îndeplini cererile Bruxelles-ului fără să clipească. Nu uitați că șeful lui Tisza este Herr Weber, cel mai mare beligerant al Europei”, a spus Orbán, referindu-se la liderul german al Partidului Popular European, Manfred Weber.
Cum și când au loc alegerile?
Alegerile naționale vor avea loc duminică, 12 aprilie. Alegătorii vor desemna un nou Parlament cu 199 de locuri, printr-un sistem electoral mixt: 106 deputați aleși în circumscripții uninominale și 93 de pe liste naționale de partid.
Sondajul agregat Politico arată că Tisza conduce cu 49%, înaintea Fidesz, care are 37% — partidul lui Orban fiind în urmă de aproape un an.
Deși campania oficială începe pe 21 februarie, competiția este, în realitate, în plină desfășurare de luni de zile.
Alte partide notabile sunt Coaliția Democrată (DK), formațiunea de extremă dreapta Mi Hazánk (Patria Noastră) și formațiunea satirică Partidul Câinelui cu Două Cozi (MKKP), creat în mare parte pentru a ironiza politicile lui Orban. Acestea însă luptă pentru supraviețuire, existând riscul să nu atingă pragul electoral — ceea ce ar putea duce la un parlament controlat exclusiv de două partide de dreapta.
Pot fi alegerile libere și corecte?
Contestatarii partidului de guvernământ se confruntă cu un sistem conceput pentru a favoriza Fidesz. În 2011, guvernul Orban a redesenat circumscripțiile electorale și a modificat sistemul de vot pentru a-și maximiza șansele.
„Nu există interferențe directe cu actul votării în sine, însă mediul competițional mai larg — atât în privința regulilor instituționale, cât și a accesului la resurse — este puternic înclinat în favoarea partidelor de guvernământ”, a declarat analistul politic Marton Bene, de la Institutul de Științe Politice TK din Budapesta.
Pe lângă controlul a aproximativ 80% din piața media, guvernul permite maghiarilor din țările vecine (care tind să voteze cu Fidesz) să voteze prin corespondență, în timp ce cetățenii care locuiesc în străinătate, dar au domiciliu în Ungaria, trebuie să se deplaseze la ambasade pentru a vota.
„O parte beneficiază de toate resursele statului, în timp ce adversarul nu primește finanțare publică pentru campanie și aproape că nu există în presa controlată de stat”, a spus politologul Rudolf Metz, adăugând că acest dezechilibru este parțial compensat în mediul online.
Chiar și în aceste condiții inechitabile, o victorie a lui Magyar nu este exclusă, atâta timp cât integritatea procesului de vot este păstrată, spune Bene.
Cât de mult ar schimba lucrurile o victorie a lui Magyar?
Establishmentul de la Bruxelles speră intens într-o victorie a lui Magyar, mizând pe faptul că un guvern Tisza va aprofunda relațiile cu UE.
Valerie Hayer a declarat că partidul său susține „orice candidat care promovează valorile pro-europene și care îl poate învinge” pe premierul ungar.
Liderul conservator Manfred Weber a primit rapid Tisza în familia de centru-dreapta, pentru a-și asigura influență la Budapesta și a oferi resurse pentru dezvoltarea platformei electorale. El l-a prezentat în mod repetat pe Magyar drept omul care va salva Ungaria de Orban.
Deși este văzut ca un potențial mediator în relația tensionată Bruxelles–Budapesta, Magyar nu este un susținător necondiționat al UE. El a evitat angajamente clare față de Bruxelles, știind că orice apropiere ar putea fi folosită de Orban împotriva sa. Într-un interviu acordat Politico în octombrie 2024, a spus: „cu siguranță nu credem într-un superstat european”.
Pe plan intern, Tarr a declarat că Tisza dorește „menținerea gardului de la frontieră, opoziția față de cotele obligatorii de migrație și față de aderarea accelerată a Ucrainei, promovarea păcii, combaterea propagandei ruse, consolidarea Grupului de la Vișegrad și a Europei Centrale, fără a fi copilul-problemă al Europei”.
Această abordare reflectă analiza politologului Metz, care afirmă că o victorie a lui Magyar „nu ar însemna o întoarcere radicală sau revenirea la un trecut idealizat”.
„Rolul Ungariei ca perturbator permanent al UE ar dispărea probabil, nu pentru că interesele naționale ar dispărea, ci pentru că ar fi urmărite prin negociere și implicare instituțională, nu prin veto-uri constante și conflicte simbolice”, a adăugat el.
Analiștii avertizează însă că schimbările interne ar putea fi lente. Zoltan Vasali, de la Universitatea Milton Friedman, a declarat că demontarea sistemului actual ar fi „o provocare juridică și instituțională”.
„Instituțiile constituționale-cheie își vor păstra mandatele dincolo de alegeri, iar pozițiile importante rămân ocupate de persoane aliniate actualului guvern, ceea ce limitează schimbările pe termen scurt”, a spus Vasali.
Amploarea unei victorii a lui Magyar ar putea fi decisivă. O supermajoritate parlamentară de două treimi, care ar permite modificarea Constituției, ar fi „un factor decisiv”, a spus Metz.
„I-ar oferi unui guvern Magyar capacitatea legală de a restabili elementele de bază ale statului de drept, de a reconstrui mecanismele de control și echilibru și de a introduce garanții precum limitarea mandatelor pentru funcțiile-cheie.”
Ştiri video recomandate
