Într-un anunț surpriză făcut pe 10 februarie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că administrația sa pregătește organizarea alegerilor prezidențiale înainte de jumătatea lunii mai. În paralel cu aceste alegeri, el ar avea în vedere și organizarea unui referendum privind un eventual acord de pace cu Rusia. Planul lui Trump pentru alegeri în Ucraina și un referendum pentru pace doar va prelungi războiul, scrie însă The Conversation într-o analiză privind cele cinci motive în acest sens.
Este o schimbare majoră față de poziția de până acum a lui Zelenski, pentru că președintele a respins mult timp ideea alegerilor pe timp de război, deși mandatul său a expirat în 2024. O explicație posibilă pentru această schimbare de atitudine ar fi presiunea venită din partea Statelor Unite. Cu câteva zile în urmă, Zelenski a sugerat chiar acest lucru, afirmând că omologul său american, Donald Trump, îl împinge către o încheiere negociată a războiului până în iunie.
Calendarul lui Trump, probabil și cu gândul la alegerile parțiale din SUA, când Casa Albă ar vrea să prezinte un acord pentru Ucraina drept o nouă reușită majoră de politică externă, este ceva. Fezabilitatea alegerilor și, cu atât mai mult, a unui acord de pace între Rusia și Ucraina este cu totul altceva.
1. Organizarea unui vot liber și corect în timpul războiului
Prima problemă este de ordin logistic. Cine ar avea drept de vot? Unde și cine ar putea monitoriza alegerile, astfel încât ele să fie libere și corecte? În afară de sutele de mii de militari aflați pe front și care apără Ucraina împotriva agresiunii ruse, există și 3,7 milioane de ucraineni strămutați intern și aproape 6 milioane de refugiați în străinătate, plus aproximativ 5 milioane de ucraineni care trăiesc în prezent sub ocupație rusă.
Se adaugă incertitudinea unui armistițiu rusesc, necesar nu doar pentru desfășurarea alegerilor, ci și pentru campania electorală care le precede, și aproape certitudinea unei interferențe rusești de amploare în procesul electoral.
Ne putem aștepta la ceva similar cu ceea ce a trăit Republica Moldova în timpul alegerilor prezidențiale, al referendumului privind integrarea europeană din 2024 și al alegerilor parlamentare din 2025, când alegătorii au fost ținte ale dezinfomării. Moscova a recrutat chiar și preoți ortodocși pentru a încerca să influențeze electoratul. Încercările Rusiei de a influența rezultatele acestor voturi s-au dovedit a avea limite clare. Însă asta nu o va împiedica să încerce din nou, și mai agresiv, în Ucraina.
În aceste condiții, perspectivele de a organiza orice fel de scrutin, cu atât mai mult unul atât de important pentru țară și populația ei, par nu doar dificile, ci aproape copleșitoare.
2. Nu există încă un acord de pace realist
A doua problemă este fezabilitatea unui acord de pace între Rusia și Ucraina. În prezent, este greu de imaginat că diferențele dintre cele două părți pot fi reduse într-un mod semnificativ fără ca vreuna dintre ele să își depășească "liniile roșii", mai ales când vine vorba despre teritoriu și garanții de securitate.
Chiar dacă s-ar găsi un acord pe care atât președintele Rusiei, cât și cel al Ucrainei să îl poată semna, aprobarea unui asemenea acord prin referendum în Ucraina pare puțin probabilă. Iar dacă referendumul ar fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, ar întâmpina exact aceleași presiuni legate de logistică și eligibilitate.
3. Ucrainenii ar putea spune „nu” păcii
Nu este clar ce s-ar întâmpla dacă majoritatea ucrainenilor ar respinge în referendum acordul propus. Ar însemna asta întoarcerea la negocieri sau reluarea războiului? A doua variantă este mai probabilă.
O a treia opțiune ar fi continuarea unui armistițiu fragil și implementarea unor părți ale acordului care ar avantaja ambele părți, cum ar fi schimburile de prizonieri.
Însă, așa cum s-a întâmplat cu acordurile Minsk din 2014 și 2015, care au eșuat, revenirea la un război total ar rămâne o posibilitate foarte reală.
4. Europa trebuie să joace un rol
Până acum, partenerii europeni ai Ucrainei au fost în mare parte lăsați pe margine în negocierile de pace. Poate că nu sunt parte directă în război, dar au, fără îndoială, un interes major în termenii păcii care ar putea fi stabiliți acum între Moscova, Kiev și Washington. "Coaliția de Voință", formată în principal din europeni, este așteptată să joace un rol cheie în punerea în aplicare a garanțiilor de securitate susținute de SUA și să ducă greul reconstrucției Ucrainei după război.
Însă, după mai bine de 12 luni de ostilitate din partea Washingtonului față de Bruxelles, a rămas puțină încredere în faptul că sprijinul american pentru Ucraina este cu adevărat de încredere. A patra problemă, așadar, este că nici acceptarea de către Europa a unui acord de pace impus de SUA nu mai poate fi considerată garantată.
Asta nu înseamnă neapărat că un acord de pace este imposibil, dar, cel mai probabil, nu va fi posibil fără ca Europa să fi fost implicată în negocierea lui.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a trimis recent cel mai înalt diplomat, Emmanuel Bonne, la Moscova pentru discuții la Kremlin. Iar fostul reprezentant permanent al Franței la Consiliul de Securitate al ONU, Nicolas de Riviere, a fost numit nou ambasador la Moscova, semn al importanței pe care Parisul o acordă contactelor directe cu Rusia.
Uniunea Europeană, potrivit șefei diplomației sale, Kaja Kallas, ar putea numi și ea un reprezentant special pentru contacte cu Moscova, după ce blocul va ajunge la un acord asupra mesajelor pe care vrea să le transmită.
Totuși, deși Bruxellesul deține câteva pârghii puternice, inclusiv active rusești înghețate și un set amplu de sancțiuni, deocamdată nu există indicii că Washingtonul sau Moscova ar fi dispuse să ofere Bruxellesului un loc la masa negocierilor.
5. Rusia nu poate fi de încredere
Ultima problemă este dacă Rusia ar accepta chiar și cei mai buni termeni posibili într-un acord de pace și, apoi, dacă i-ar respecta. Presiunea SUA pentru a încheia un acord în următoarele luni sugerează că la Casa Albă există o anumită încredere că se poate obține un acord acceptabil pentru Kremlin și că Ucraina și aliații ei pot fi constrânși să îl accepte.
Multe dintre lucrurile întâmplate în ultimele zile ar fi pe placul Rusiei: alegeri prezidențiale în Ucraina; SUA folosind sprijinul pentru garanții de securitate ca pârghie pentru a împinge Kievul să accepte tot mai multe compromisuri; și negocierile paralele SUA - Rusia privind un acord economic.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ajuns în această situație fără să facă vreo concesie.
Există un plan de rezervă?
Nu este clar care este planul de rezervă pentru Zelenski și aliații săi europeni. Având în vedere că sunt puține indicii că planul actual al SUA și calendarul propus pentru un acord vor duce la un final fericit, ei trebuie să vină rapid cu alternative credibile.
Propunerea unor alegeri și a unui referendum aproape imposibil de organizat, cu un rezultat extrem de incert, ar putea fi o modalitate inteligentă pentru președintele ucrainean și aliații săi europeni de a câștiga timpul necesar pentru a construi o nouă strategie.
Putin poate crede că l-a păcălit pe Trump să îi facă jocul. Dar, de data aceasta, este posibil ca Zelenski să-i fi depășit pe amândoi, chiar dacă prețul ar fi continuarea războiului împotriva țării sale.
Ştiri video recomandate
