Berlinul promite o „poziție comună” cu Parisul pentru ca Europa să reziste asaltului președintelui american Donald Trump, însă realitatea arată că relația bilaterală esențială între Germania și Franța este măcinată de probleme, scrie Politico într-o analiză publicată pe site-ul său.
Promisiunea cancelarului Friedrich Merz vine într-un moment dificil, notează sursa citată.
Ambele părți ar trebui să lase deoparte frustrări, suspiciuni și resentimente.
Diplomații francezi sunt îngrijorați de tendința tot mai proeminentă a Berlinului de a se prezenta drept jucătorul principal al Europei.
La rândul lor, germanii le reproșează francezilor blocarea unui un program comun de avioane de vânătoare, opoziția față de acordul comercial UE-Mercosur și abandonarea ideii de a utiliza active rusești pentru a finanța ajutorul destinat Ucrainei.
Contrastul dintre liderii francezi și germani a ieșit și mai mult în evidență în răspunsul lor la amenințarea președintelui american Donald Trump, formulată sâmbătă, de a impune noi tarife comerciale statelor UE care se opun preluării Groenlandei de către Washington.
Macron, care s-ar inspira din tradiția gaullistă (a fostului președinte Charles de Gaulle, n.r.) de independență față de SUA, a spus imediat că va riposta puternic la adresa lui Trump cu arsenalul comercial al UE.
Merz, în schimb, și-a exprimat opțiunea de a-l convinge pe președintele american să se retragă de pe marginea prăpastiei relațiilor cu blocul comunitar.
Luni, cancelarul german a susținut că Franța „a vrut să reacționeze puțin mai dur decât noi”, deoarece Parisul ar fi mai puțin expus decât Berlinul la efectele unui război comercial total cu SUA.
La Berlin, nici măcar guvernul nu vorbește pe o singură voce
Pentru francezi, un obstacol exasperant în calea unei poziții unificate cu Germania este faptul că guvernul de coaliție de la Berlin este divizat intern în opiniile sale.
În timp ce Macron flutură opțiunea de a utiliza „bazooka” Uniunii în plan comercial - numită oficial Instrumentul anticoercitiv - drept răspuns la tarifele lui Trump, poziția Germaniei este departe de a fi clară.
„Diferiți politicieni germani spun lucruri diferite. Dacă îl asculți pe Lars Klingbeil, ministrul de Finanțe al Germaniei, el spune că 'ar trebui să o facem' (să utilizăm instrumentul european anticoercitiv, n.r.)”, a punctat un diplomat european.
Alții, inclusiv ministrul german de Externe, sunt mult mai puțin entuziaști în această privință.
Deși Friedrich Merz este încrezător că-și va va alinia poziția cu Emmanuel Macron în această săptămână pentru a aborda criza creată de Donald Trump, dificultățile care afectează relația Germaniei cu Franța sunt mai profunde și probabil va dura mult mai mult pentru a fi remediate, estimează Politico.
„În ultimele șase luni, motorul franco-german nu a produs nimic”, a declarat un oficial UE pentru jurnaliștii publicației, la adăpostul anonimatului.
În UE se schimbă echilibrul de putere în favoarea Germaniei
Parisul și-a dorit de multă vrem ca Berlinul să sprijine mai consistent marile ambiții ale Franței pentru Europa.
Însă Germania etalează în prezent mai multă forță diplomatică decât anticipa Franța.
Astfel, țara este pe cale să construiască o armată mult mai mare decât vecina sa și ar urma să fie singura economie a UE din topul 10 global până în anul 2050.
În timp ce președintele Macron este afectat pe plan intern de datoria publică masivă și de instabilitatea guvernamentală tributară unui Parlament foarte fragmentat, cancelarul Merz s-a plasat din ce în ce mai mult în prima linie a politicii europene.
El și-a proiectat imaginea de principal negociator în timpul unui summit de la Berlin, la sfârșitul anului trecut, care a adus progrese în ceea ce privește garanțiile de securitate la care ar fi dispuse Statele Unite să se angajeze în Ucraina.
Merz a urmărit, de asemenea, să obțină un rol principal în discuțiile cu Donald Trump, chiar dacă nu neapărat în beneficiul continentului, în sens larg.
De altfel, cancelarul le-a spus jurnaliștilor că, „dacă președintele SUA nu se poate înțelege cu Europa, poate, cel puțin, să facă din Germania partenerul său”.
Ideea că Berlinul ar putea merge singur într-o relație cu SUA nu este, evident, pe placul francezilor.
„Germania este mult mai vocală, Merz vrea să-și atribuie un rol mai politic și îi supără pe francezi”, a spus un alt diplomat european pentru Politico.
Cum se vede Franța de la Berlin
Din punctul de vedere al germanilor, francezii sunt vocali când vine vorba despre proiectele europene mari, dar nu se ridică la înălțimea așteptărilor.
Berlinul este iritat de faptul că Parisul promovează alternative la SUA, în timp ce încearcă să blocheze acordul Mercosur, cu statele din America Latină.
De asemenea, politicienii germani constată că Franța vrea un rol de lider în chestiunea Ucrainei, dar contribuie mult mai puțin la nevoile Kievului decât o face Germania.
Divergențele au izbucnit luna aceasta la dezbaterile în legătură cu felul în care împrumutul de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina ar trebui utilizat pentru a sprijini industria europeană de armament.
Francezii au venit cu propunerea lor tradițională, ca banii să fie folosiți pentru a cumpăra arme europene. Asta ar însemna implicit un sprijin pentru industria franceză de armament.
Germanii au replicat că ar trebui acordat un tratament preferențial companiilor din țările cu cele mai mari contribuții la Ucraina, ceea ce ar însemna mai mult ajutor pentru industria germană.
Ținând cont de contribuțiile relativ modeste ale Franței, contrapropunerea germană a sunat ca o înjurătură în urechile de la Paris, a declarat un al treilea diplomat citat de Politico.
Franța se teme că Germania îi ia fața în materie de cheltuieli pentru apărare
„Teama în Franța este că bugetul german pentru apărare va fi la un moment dat dublu față de cel al nostru, iar pentru Paris asta ar fi o schimbare istorică”, explică Michel Duclos, cercetător la Institutul Montaigne și fost ambasador al Franței în Siria și Elveția.
El a punctat că, dacă UE vrea mai multă autonomie strategică, are nevoie de noi parteneriate, inclusiv acordul comercial cu Mercosur.
Ținând cont de opoziția franceză față de acord, „pentru germani, nu părem serioși”, a adăugat el.
Când a venit vorba de finalizarea mult-amânatei înțelegeri cu blocul sud-american, Berlinul a căutat inițial să convingă Parisul să susțină demersul, cedând diverselor concesii reclamate de francezi.
În cele din urmă, germanii au renunțat.
Oficial german. Franța e pe cale să devină neguvernabilă
„Franța este pe punctul de a deveni neguvernabilă”, a declarat un oficial al guvernului german în legătură cu incapacitatea președintelui Macron de a se opune opoziției interne acerbe din partea fermierilor.
Proiectul comun franco-german pentru avioane de vânătoare FCAS se dovedește a fi o altă problemă majoră.
Afacerea de 100 de miliarde de euro este de facto suspendată, după ce Parisul și Berlinul nu au reușit să se pună de acord, luna trecută, cu privire la modul de abordare.
Potrivit lui Peter Beyer, un parlamentar din formațiunea conservatoare a lui Friedrich Merz, companiile franceze exercită „presiuni masive” și „chiar și un președinte francez, aparent, nu poate trece dincolo de asta”.
„Acum (cancelarul Merz) se gândește că se poate merge înainte fără francezi, ceea ce cred că ar fi un dezastru. Dar în acest moment nu există progrese”, a continuat el, referindu-se la informațiile conform cărora Germania are în vedere dezvoltarea proiectului fără contribuția producătorul francez Dassault Aviation.
Toată dezbaterea despre cât de mult doresc germanii să colaboreze cu Parisul în domeniul armelor este puternic influențată și de sondajele dinaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, din Franța.
În aceste sondaje, formațiunea de extremă dreapta RN (Rassemblement National), condusă de Marine le Pen și Jordan Bardella, se profilează lider detașat.
„Perspectiva venirii la putere a RN presează deja puternic asupra discuțiilor franco-germane privind apărarea”, a subliniat Jacob Ross, cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe.
Ştiri video recomandate
