După 12 zile de proteste, Iran a tăiat accesul la internetul global pentru a împiedica să iasă din țară informații despre reprimarea violentă a demonstrațiilor anti-regim. Regimul de la Teheran vrea acum ca această restricționare să devină permanentă, potrivit activiștilor iranieni pentru drepturi digitale. Iranienii de rând ar urma să aibă acces în continuare la o rețea de internet națională, care nu este conectată la cea internațională, în timp ce accesul la internet așa cum îl cunoaștem cu toții să fie permis doar unora, privilegiații puterii. „Nu este exclus să o facă”, a spus un fost oficial de la Departamentul de Stat al SUA pentru The Guardian, însă costurile economice și culturale vor fi uriașe.
„Este în desfășurare un plan confidențial pentru a transforma accesul la internetul internațional într-un 'privilegiu guvernamental'. Mass-media de stat și purtătorii de cuvânt ai guvernului au semnalat deja că aceasta este o schimbare permanentă, avertizând că accesul nerestricționat nu va reveni după 2026”, se arată într-un raport al Filterwatch, o organizație care monitorizează cenzura internetului în Iran, citând mai multe surse din țară.
Conform planului, iranienii care dețin autorizații de securitate sau care trec verificările guvernamentale ar urma să aibă acces la o versiune filtrată a internetului global, a declarat Amir Rashidi, liderul Filterwatch. Toți ceilalți iranieni ar avea acces doar la internetul național: un internet intern, paralel, rupt de lumea exterioară.
Internetul, oprit după 12 zile de proteste în Iran
Actuala întrerupere a internetului în Iran a început pe 8 ianuarie, după 12 zile de proteste anti-regim în escaladare. Mii de oameni au fost uciși, deși demonstrațiile par să se fi diminuat sub presiunea unei represiuni brutale.
Doar informații limitate reușesc să iasă din țară din cauza blackout-ului, care este una dintre cele mai severe întreruperi ale internetului din istorie, durând mai mult decât întreruperea internetului din Egipt din 2011, din timpul protestelor din piața Tahrir. Un purtător de cuvânt al guvernului ar fi declarat presei iraniene că internetul internațional va rămâne oprit cel puțin până la Nowruz, Anul Nou persan, pe 20 martie.
Un fost oficial al Departamentului de Stat al SUA, care a lucrat pe tema cenzurii internetului, a spus că ideea ca Iranul să încerce o ruptură permanentă de internetul global este „plauzibilă și înspăimântătoare”, dar și costisitoare.
„Nu este exclus să o facă, dar, văzând cum evoluează aceste situații, impactul economic și cultural va fi uriaș. Și s-ar putea să exagereze și să-și depășească limitele.”
Rashidi a declarat: „Se pare că (autoritățile n.red) sunt mulțumite de nivelul actual de conectivitate și cred că acest tip de întrerupere le-a ajutat să controleze situația.”
Cum reușește Iran să blocheze accesul la internet
Întreruperea actuală reprezintă punctul culminant al unui efort de 16 ani de consolidare a controlului regimului asupra internetului din țară. O parte a acestui efort implică un sistem sofisticat de filtrare a traficului de internet, care permite unui număr restrâns de persoane accesul la internetul global și îl blochează pentru toți ceilalți – o practică cunoscută sub numele de „whitelisting”.
Această practică ar fi fost posibilă datorită tehnologiei exportate de China, potrivit cercetătorilor care studiază internetul iranian în cadrul Project Ainita și Outline Foundation, care au cerut să rămână anonimi din cauza represaliilor iraniene împotriva cercetătorilor în domeniul drepturilor digitale.
Acest lucru este posibil prin intermediul „middlebox”-urilor de mare capacitate, dispozitive atașate cablurilor de rețea pentru a monitoriza și manipula traficul de internet. Sistemele disponibile comercial în prezent pot fi extinse pentru a permite autorităților să inspecteze traficul de internet al unor țări întregi – spionând utilizatorii individuali, precum și blocând site-uri web, protocoale și anumite instrumente VPN.
„Practic, există echipamente de cenzură instalate pe fiecare rețea, iar guvernul poate împiedica conexiunile în ambele direcții”, au explicat cercetătorii.
Cealaltă componentă este internetul național al Iranului, care poate fi accesat doar din interiorul țării. Acesta le permite tuturor iranienilor să folosească un număr limitat de site-uri și aplicații create special de regim, inclusiv servicii iraniene de mesagerie, motoare de căutare, aplicații de navigație și un serviciu de streaming video similar cu Netflix. Acest internet este monitorizat și nu are practic nicio legătură cu internetul global.
Iranul lucrează la dezvoltarea unui internet național încă din 2009, după ce autoritățile au întrerupt temporar internetul în timpul protestelor de masă de după realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad și au realizat că o întrerupere totală avea costuri extreme.
„Pur și simplu au tras cablul din priză fără să se gândească. Nu mai făcuseră asta până atunci”, au spus cercetătorii de la Outline Foundation și Project Ainita. „Și asta a aruncat practic întregul internet în aer și a afectat grav multe lucruri de partea lor.”
Până în 2012, guvernul a înființat Consiliul Suprem al Spațiului Cibernetic și a început să planifice un internet fragmentat, intern. În timp, autoritățile au început să-și rafineze întreruperile de internet – blocând servicii precum Facebook, Twitter și Google în timpul protestelor din 2012, dar lăsând funcționale alte servicii valoroase din punct de vedere economic.
În următorii 10 ani, autoritățile iraniene au folosit o abordare de tip „morcov și băț” pentru a forța afacerile online, băncile și furnizorii de internet să-și mute infrastructura-cheie – centrele de date și birourile – în interiorul țării, au declarat cercetătorii de la Project Ainita și Outline. Autoritățile au oferit facilități fiscale celor care au acceptat și au împiedicat funcționarea în Iran a celor care au refuzat.
O rețea de internet națională
În 2015, un grup de cercetători a folosit Bitcoin pentru a cumpăra spațiu pe servere din Iran și a început să scaneze spațiul de adrese IP al țării – intervalul de adrese alocate dispozitivelor dintr-o rețea.
Au făcut o descoperire uluitoare: Iranul construia un internet conectat intern, complet separat de lumea exterioară, folosind aceleași protocoale ca o rețea internă dintr-un birou sau o locuință.
„Este ca atunci când ești într-un spațiu de birouri și ai servere de fișiere sau sisteme de resurse umane care, dacă mergi într-o cafenea, nu pot fi accesate pentru că se află într-o rețea internă. Este imposibil să fie rutate în afară”, a explicat unul dintre cercetători.
Iranul a reușit. Internetul național a funcționat pe tot parcursul protestelor și este acum singura opțiune pentru majoritatea iranienilor de a fi online. Este probabil să evolueze, dar rămâne inaccesibil utilizatorilor din afara țării și neconectat la internetul global.
Fostul oficial al Departamentului de Stat al SUA a spus că puterile demonstrate recent de Iran, în ceea ce privește capacitatea de a controla internetul, sunt considerabile – mai mari decât cele ale altor regimuri autoritare care ar dori să facă același lucru.
Totuși, rămâne de văzut dacă Iranul poate crea o nouă realitate online, permanentă. „Comunitatea pentru drepturi digitale are dreptate să tragă un semnal de alarmă. Dar efectele vor fi extrem de dure pentru autoritățile iraniene, care vor purta responsabilitatea pentru prejudiciul adus economiei lor”, a conchist fostul oficial american pentru The Guardian.
Ştiri video recomandate
