Identitatea reală a lui Satoshi Nakamoto, creatorul Bitcoin, este una dintre marile enigme ale epocii noastre. De 17 ani, bărbatul – sau femeia, sau grupul – care a revoluționat finanțele, a creat o industrie de 2,4 trilioane de dolari și a acumulat una dintre cele mai mari averi din lume printr-un singur gest de geniu, se ascunde în spatele unui pseudonim japonez. Peste 100 de nume au fost vehiculate în ultimii 16 ani: un student irlandez la criptografie, un inginer japonezo-american șomer, un infractor sud-african. Chiar și matematicianul din filmul „A Beautiful Mind”. Însă niciunul nu s-a potrivit până la capăt.
Acum, jurnalistul John Carreyrou – același care a demascat scandalul Theranos și al fondatoarei Elizabeth Holmes – anunță într-o amplă anchetă publicată de The New York Times că l-a identificat pe Satoshi. Omul din spatele pseudonimului ar fi, potrivit investigației sale, Adam Back, un criptograf britanic de 55 de ani, una dintre figurile cele mai influente ale mișcării Bitcoin și fondatorul companiei Blockstream.
Pista care a dus la Back
Carreyrou scrie că totul a pornit în toamna lui 2024, când a urmărit documentarul HBO „Money Electric: The Bitcoin Mystery”, care indica un alt suspect – pe dezvoltatorul canadian Peter Todd.
Concluzia documentarului i s-a părut neconvingătoare, dar o scenă i-a atras atenția: pe o bancă, într-un parc din Riga, Adam Back era întrebat direct dacă este Satoshi. Back a negat vehement, a cerut ca discuția să rămână neoficială, iar limbajul corpului – privirea fugărită, chicotitul stânjenit, mișcările bruște ale mâinii stângi – i s-a părut lui Carreyrou suspect.
Așa a început o anchetă de aproape un an, construită în colaborare cu Dylan Freedman, jurnalist din echipa de inteligență artificială a The New York Times.
Un profil care se potrivește
Ancheta pornește de la câteva indicii subțiri despre Satoshi. Primul: era, cel mai probabil, britanic. În primul bloc de tranzacții Bitcoin, Satoshi a inclus un titlu din ediția britanică tipărită a ziarului The Times – „Chancellor on brink of second bailout for banks” –, ceea ce sugera că urmărea presa britanică.
Al doilea: era, aproape sigur, membru al Cypherpunks, grupul de anarhiști format la începutul anilor 1990, care voiau să folosească criptografia pentru a apăra intimitatea indivizilor de supravegherea statelor.
Adam Back se potrivește ambelor condiții. Este britanic, născut la Londra în 1970, și a fost unul dintre cei mai activi membri ai listei Cypherpunks, începând cu vara lui 1995. Mai mult, Back este inventatorul Hashcash – un sistem de rezolvat probleme matematice care i-a servit lui Satoshi drept bază pentru mecanismul de minare a bitcoinilor. În documentul alb al Bitcoin, Satoshi îl citează explicit pe Back.
Dar până aici, nimic ieșit din comun. Back era deja, de ani buni, printre suspecții principali în cazul Satoshi. Ce aduce nou ancheta Carreyrou este greutatea dovezilor acumulate.
Harta îngropată
Poate cea mai incriminantă parte a anchetei privește o serie de mesaje scrise de Back pe lista Cypherpunks între 1997 și 1999 – cu un deceniu înainte de apariția Bitcoin.
În acele mesaje, Back schițează practic toate elementele esențiale ale ceea ce urma să devină Bitcoin: un sistem de bani electronici deconectat de bănci, distribuit pe o rețea de computere, cu o rezervă limitată, care nu cere încredere în vreo instituție și care folosește un protocol verificabil public.
În 1998, Back a făcut și un pas suplimentar. Comentând o propunere a unui alt Cypherpunk, Wei Dai, numită „b-money”, el a sugerat ca Hashcash – propria sa invenție – să fie folosit ca mecanism de minare a noilor monede, și a propus ca dificultatea minării să crească în timp, pentru a preveni inflația.
Exact asta a făcut Satoshi un deceniu mai târziu. Bitcoin este, practic, Hashcash combinat cu b-money. Iar Satoshi a descris chiar Bitcoin ca „o implementare a propunerii b-money a lui Wei Dai”.
Carreyrou mai notează că, într-un mesaj din aprilie 1999, Back a propus ca monedele electronice distribuite să aibă nevoie de o marcă de timp publică și imutabilă pentru fiecare tranzacție – exact principiul pe care este construit Bitcoin.
Dispariții care coincid
Un alt element pe care se sprijină ancheta este un tipar straniu. Pe listele Cypherpunks și Cryptography, ori de câte ori se discuta despre bani electronici, Back intervenea aproape întotdeauna. Dar când a apărut Bitcoin – manifestarea cea mai apropiată de viziunea pe care o expusese timp de ani – Back a tăcut complet. Prima sa mențiune publică despre Bitcoin datează abia din iunie 2011, la șase săptămâni după ce Satoshi dispăruse de pe scena publică, pe 26 aprilie 2011.
Mai mult, într-un podcast din 2013, Back a susținut că fusese „foarte interesat tehnic” de Bitcoin la apariția sa și că „participase” la discuția stârnită pe lista Cryptography. Carreyrou spune că a pieptănat arhivele și nu a găsit nicio urmă a acelei participări.
Când Back a reapărut, brusc, în aprilie 2013 – chiar în ziua în care un criptograf argentinian a publicat un articol care dezvăluia averea lui Satoshi –, a fost imediat implicat până peste cap. În câteva ore, propunea îmbunătățiri sistemului. În 18 luni, fondase Blockstream, compania care urma să domine dezvoltarea Bitcoin.
Analiza textuală
Poate cea mai meticuloasă parte a anchetei este analiza computațională a scrisului. Împreună cu Dylan Freedman, Carreyrou a construit o bază de date cu toate mesajele de pe listele Cypherpunks, Cryptography și Hashcash între 1992 și 30 octombrie 2008 – ziua dinaintea apariției publice a lui Satoshi. Inițial, au fost identificați peste 34.000 de utilizatori. După filtrări succesive, au rămas 620 de candidați relevanți.
O primă analiză a arătat că Back folosește 521 de cuvinte fără sinonime comune cu Satoshi – cele mai multe dintre toți suspecții. Apoi au introdus ghidul de stil al The New York Times într-un model de inteligență artificială și au cerut scanarea corpusului Satoshi pentru erori gramaticale de folosire a cratimelor. Au fost identificate 325 de erori distincte. Dintre cei 620 de suspecți, Back împărtășea 67 dintre ele cu Satoshi. Al doilea clasat avea 38.
O a treia analiză a combinat mai multe ticuri de scriere comune între cei doi: folosirea a două spații între propoziții, alternarea între ortografia britanică și cea americană, confuzia dintre „it's” și „its”, încheierea propozițiilor cu „also”, erori specifice de cratimare a adjectivelor compuse, alternanța între „e-mail” și „email”, „cheque” și „check”, „optimize” și „optimise”. După aplicarea succesivă a tuturor filtrelor, din bazinul de 620 a rămas un singur suspect: Adam Back.
Confruntarea
Carreyrou descrie cum l-a abordat direct pe Back la o conferință Bitcoin din San Salvador, în ianuarie 2026. Timp de două ore, i-a prezentat toate dovezile. Back a negat de peste șase ori că ar fi Satoshi, atribuind totul unei serii de coincidențe. Dar, notează jurnalistul, în anumite momente limbajul corpului îi spunea altceva – se înroșea la față, se foia în scaun.
Back nu a putut oferi explicații clare pentru motivul pentru care a dispărut de pe listele de criptografie tocmai în perioada în care Satoshi era activ. Nici pentru motivul pentru care a pretins, într-un podcast, că a participat la discuții la care, de fapt, nu a participat. Când Carreyrou l-a confruntat cu rezultatele analizelor de scris, Back a răspuns doar: „Nu știu. Nu eu sunt, dar accept ce spui, că asta a zis inteligența artificială cu datele. Dar tot nu sunt eu”.
Una dintre negările lui Back are, pentru Carreyrou, o formulare suspectă: „Clar, nu sunt Satoshi, asta este poziția mea”. Sună, observă jurnalistul, mai mult ca o poziție retorică decât ca o afirmație de fapt.
O posibilă scăpare
Cel mai tulburător moment, spune Carreyrou, a venit la sfârșitul întâlnirii. În timp ce jurnalistul aducea în discuție un citat celebru al lui Satoshi – „Mă pricep mai bine la cod decât la cuvinte” – Back l-a întrerupt: „Am vorbit mult, totuși, pentru cineva, adică… adică, nu spun că mă pricep la cuvinte, dar clar am scris mult pe listele astea, de fapt”.
Pentru Carreyrou, formularea suna ca o recunoaștere involuntară – ca și cum Back ar fi vorbit, pentru o clipă, din poziția autorului citatului. Confruntat prin e-mail, Back a negat și asta, spunând că răspundea conversațional la o observație generală.
De ce contează
Dacă ipoteza lui Carreyrou este corectă, Adam Back ar deține aproximativ 1,1 milioane de bitcoini – o avere estimată la aproximativ 118 miliarde de dolari la momentul publicării articolului. Asta l-ar face una dintre cele mai bogate persoane din lume.
Mai mult, Back conduce în prezent o companie de trezorerie Bitcoin care urmează să fie listată la bursă prin fuziune cu o companie-cochilie creată de Cantor Fitzgerald – firma de pe Wall Street condusă anterior de actualul secretar al Comerțului din administrația Trump, Howard Lutnick. În calitate de director general, Back ar avea obligația legală, potrivit dreptului american al valorilor mobiliare, să divulge investitorilor orice informație materială – iar o rezervă secretă de 1,1 milioane de bitcoini, care ar putea prăbuși piața dacă ar fi vândută brusc, ar fi, cel mai probabil, considerată o astfel de informație.
Ştiri video recomandate
