Economia globală s-a dovedit a fi mai rezilientă în 2025 decât se temea inițial, în pofida unor vânturi potrivnice severe, de la războiul comercial al lui Donald Trump până la tensiunile geopolitice și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În 2026, inflația este așteptată să scadă, dar incertitudinile legate de creșterea Inteligenței Artificiale și politicile comerciale reprezintă în riscuri pentru economie și în 2026, relatează The Guardian.
La intrarea în noul an, speranța este că cea mai dificilă parte a recentului șoc inflaționist a trecut, pe măsură ce cele mai puternice bănci centrale ale lumii reduc ratele dobânzilor. Totuși, era pre-Covid a costurilor de împrumut extrem de scăzute este o amintire îndepărtată, creșterea globală încetinește, iar condițiile rămân fragile.
Iată cinci elemente-cheia de care depinde economia în 2026.
AI, noul motor al economiei sau factor de criză?
După ani de entuziasm și promisiuni, potențialul catalizator al inteligenței artificiale va juca un rol important în economia globală în 2026. Ar putea companiile care investesc sume uriașe în centre de date, IT și automatizare să relanseze creșterea productivității? Sau se va estompa entuziasmul pe fondul temerilor investitorilor privind o bulă pe piața bursieră americană, alimentată de evaluările astronomice ale companiilor din domeniul AI?
Un sondaj realizat de Deutsche Bank în rândul clienților săi instituționali arată că spargerea unei bule tehnologice se află pe primul loc în clasamentul celor mai mari 15 riscuri pentru anul următor, 57% dintre respondenți plasând-o printre primele trei riscuri majore.
Jim Reid, șeful global al cercetării macroeconomice la Deutsche Bank, a declarat: „Nu am mai văzut niciodată un singur risc care să se detașeze atât de clar de restul la începutul unui nou an, ceea ce îl face, fără echivoc, principala preocupare pentru 2026.”
În pofida unui posibil impuls pozitiv din partea AI, creșterea PIB-ului global este prognozată să se tempereze în 2026, pe fondul loviturii date comerțului internațional de politicile tarifare ale lui Trump. Cererea consumatorilor, afectată de ani de inflație ridicată și costuri mari de împrumut, rămâne sub presiune.
Creșterea economică din China este așteptată să încetinească, pe măsură ce Beijingul se confruntă cu dificultăți tot mai mari în stimularea activității economice. Statele Unite sunt prognozate să conducă clasamentul creșterii în rândul țărilor G7, urmate de Canada și Marea Britanie.
Inflația scade, dar riscurile rămân
Gospodăriile s-au confruntat cu o puternică erodare a nivelului de trai din cauza inflației menținute la cote ridicate, însă trendul arată o încetinire semnificativă a creșterii prețurilor de consum în 2026.
Economiștii anticipează o „normalizare” a inflației în țările bogate, deschizând calea pentru ca băncile centrale să pună capăt ciclului de reduceri ale dobânzilor, echivalentul ridicării unei frâne impuse economiei prin costuri ridicate de împrumut.
În SUA, mandatul președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, se încheie în luna mai. Este de văzut dacă succesorul său va superviza reduceri mai ample ale dobânzilor, sub presiunea politică a lui Trump. Temerile privind interferența Washingtonului sunt, de asemenea, așteptate să apese asupra piețelor financiare.
Pentru Banca Centrală Europeană, faptul că inflația din zona euro se află deja în jurul țintei de 2% este de așteptat să descurajeze orice intervenție în 2026.
Cu toate acestea, economiștii rămân prudenți, avertizând că inflația în țările bogate ar putea crește, din nou, limitând astfel spațiul pentru reduceri suplimentare ale ratelor dobânzilor.
Jack Meaning, economist-șef pentru Marea Britanie la Barclays, a declarat: „Am traversat o perioadă de șocuri repetate și intrăm într-o etapă în care există întotdeauna posibilitatea ca noi șocuri să lovească sistemul. Dar, în lipsa acestora, discuția este mai degrabă despre ajustări minore față de țintă, nu despre fluctuațiile ample pe care le-am văzut recent. Este o revenire la o normalitate mai familiară pentru cei care își amintesc perioada de dinaintea marii inflații.”
Navigarea tensiunilor comerciale ridicate
După șocul inițial provocat de anunțul lui Trump privind „ziua eliberării” din aprilie anul trecut, tensiunile comerciale internaționale s-au mai domolit.
Totuși, chiar dacă cele mai sumbre scenarii nu s-au materializat imediat, nivelul tarifelor impuse de SUA este semnificativ mai ridicat decât înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, iar incertitudinea privind politicile comerciale rămâne accentuată.
Economiștii consideră că tensiunile geopolitice persistente vor conduce probabil la o fragmentare suplimentară a comerțului global, forțând companiile să accelereze diversificarea lanțurilor de aprovizionare și strategiile de relocare mai aproape de piețele de consum.
„Din punct de vedere geopolitic, lumea rămâne un cazan clocotind de incertitudine”, a explicat Carsten Brzeski, șeful global al analizei macroeconomice la banca ING. „Așteptăm încă deciziile Curții Supreme a SUA privind tarifele, iar tensiunile comerciale dintre SUA și China, și tot mai mult dintre Europa și Beijing, par să fie deja integrate într-o nouă normalitate.”
Pe termen mai lung, impactul tarifelor va reduce probabil volumele comerciale, va crește costurile lanțurilor de aprovizionare și va frâna creșterea economică la nivel global.
Ținerea vânzării obligațiunilor sub control
Guvernele din economiile avansate au fost puse sub presiune în 2025 de creșterea costurilor de împrumut, în special în țările cu niveluri deja ridicate ale datoriei și perspective slabe de creștere.
Așa-numiții „bond vigilantes” au avut în vizor în special SUA, Marea Britanie și Franța. Actul legislativ „One Big Beautiful Bill” al lui Donald Trump a zguduit piețele, în timp ce speculațiile privind bugetul britanic au alimentat o vânzare masivă de obligațiuni, iar Franța a fost aruncată într-o criză, pe măsură ce guvernul lui Emmanuel Macron se lupta să adopte bugetul.
Analiștii avertizează că vulnerabilitățile fiscale vor persista și în anul următor, în ciuda speranțelor că o perspectivă mai stabilă asupra inflației și detensionarea relațiilor comerciale ar putea oferi un context mai favorabil. Guvernele puternic îndatorate, aflate sub presiune să stimuleze creșterea și să majoreze cheltuielile pentru apărare, vor fi atent monitorizate.
Creșterea șomajului
Pe fondul unui climat economic volatil, cererea de forță de muncă a scăzut brusc în țările bogate în 2025. Ratele șomajului din SUA și Marea Britanie au crescut semnificativ, iar economiștii avertizează că o nouă creștere a șomajului reprezintă un risc major pentru 2026.
Impactul politicilor fiscale, incertitudinea mediului de afaceri și adoptarea inteligenței artificiale sunt așteptate să apese asupra ocupării forței de muncă. Până în prezent, există puține semne ale unor pierderi masive de locuri de muncă generate de AI. Totuși, investițiile se accelerează, iar ratele șomajului în rândul tinerilor, provoacă îngrijorare politică. În același timp, participarea la forța de muncă rămâne sub presiune din cauza schimbărilor demografice, precum îmbătrânirea populației și creșterea problemelor de sănătate.
În pofida presiunilor de pe piața muncii de pe ambele maluri ale Atlanticului, creșterea salariilor este așteptată să rămână robustă, ajutând lucrătorii să-și refacă rezervele financiare, dar alarmând băncile centrale preocupate de riscurile inflaționiste.
Ştiri video recomandate
