După ce președintele ajuns în funcție în urma unei lovituri de stat a revocat licențele de exploatare a aurului, bauxitei, diamantelor și grafitului, guvernul din Guineea este în mijlocul unui litigiu uriaș, disputat în fața Băncii Mondiale. Al doilea cel mai mare producător de bauxită din statul vest-african, Axis International, companie din Emiratele Arabe Unite, cere despăgubiri de 29 de miliarde de dolari, invocând „revocarea ilegală” a permisului său de exploatare minieră, confiscarea echipamentelor și înghețarea conturilor bancare, relatează Financial Times.
Axis International, companie cu sediul în Emiratele Arabe Unite, a anunțat că a inițiat procedura în fața Băncii Mondiale.
Guineea este cel mai mare exportator de bauxită din lume, principalul ingredient al aluminiului, producând aproximativ o treime din cantitatea extrasă la nivel global, potrivit Serviciului Geologic al SUA.
Guvernul din Guineea revocă licențele de exploatare minieră
Cu toate acestea, guvernul guineean a revocat în acest an un număr mare de licențe din sectoarele aurului, bauxitei, diamantelor, grafitului și minereului de fier, în contextul în care administrația președintelui Mamadi Doumbouya încearcă să obțină mai multă valoare din resursele minerale semnificative ale țării.
Doumbouya, care a ajuns la putere în urma unei lovituri de stat în 2021, a obligat companii din China, Singapore și grupul minier anglo-australian Rio Tinto să colaboreze pentru finalizarea proiectului de 23 de miliarde de dolari Simandou, ce include mina de minereu de fier, calea ferată și portul.
Guvernul său a impus ca proiectul Simandou și alte proiecte miniere să treacă la procesul de peletizare, adică transformarea minereului de fier în pelete cu valoare mai mare, și, ulterior, la rafinare locală, ca parte a unui program cunoscut sub numele de „Simandou 2040”, menit să folosească resursele naturale pentru dezvoltarea țării.
Doumbouya, care încearcă să-și legitimeze conducerea prin alegerile organizate duminică, a făcut din problema resurselor un element central al campaniei sale prezidențiale.
Acțiunile din Guineea sunt în ton cu un fenomen mai larg din zonă de naționalizare a resurselor naturale.
În Mali, țară vecină, compania Barrick Mining a ajuns în noiembrie la un acord pentru a pune capăt unui conflict de lungă durată cu guvernul, conflict care dusese la pierderea controlului asupra unuia dintre cele mai productive active ale sale.
Numeroase țări bogate în resurse naturale și-au intensificat în acest an eforturile de a capta o parte mai mare din valoarea industriei miniere, pe fondul reînnoirii interesului global pentru mineralele critice.
Analiștii de la BMI au anunțat luna aceasta că se așteaptă ca guvernul guineean să solicite procesarea unei cantități mai mari de bauxită pe plan intern și au prognozat o „interdicție totală a exporturilor de bauxită din Guineea ca eveniment cu probabilitate ridicată în 2026”.
Bouna Sylla, ministrul Minelor din Guineea, nu a transmis un punct de vedere, după procesul intentat de Axis. Însă, într-un interviu acordat Financial Times în noiembrie, el a afirmat că firmele care încalcă acordurile vor fi sancționate.
Sylla a respins termenul de „expropriere” în legătură cu revocarea unui acord cu Emirates Global Aluminium, care opera o mină de bauxită în țară, spunând că aceasta nu a respectat obligația de a construi o rafinărie de aluminiu. Companiile care respectă acordurile nu au de ce să se teamă, a adăugat el.
Axis pretinde despăgubiri de 29 de mld. de dolari
Axis a declarat că solicită despăgubiri de cel puțin 29 de miliarde de dolari în legătură cu mina sa de bauxită din regiunea vestică Boké, situată la aproximativ 150 de kilometri de capitala Conakry. Arbitrajul este administrat de Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID), o instituție afiliată Băncii Mondiale.
Axis International deține 85% din Axis Minerals Resources, compania care deținea permisul local de exploatare minieră, în timp ce statul guineean are restul participației minoritare. Mina este operată de un partener local, Alliance Guinéenne de Bauxite d’Alumine et d’Aluminium.
Axis a precizat că a depus acțiunea în justiție în ziua de Crăciun, după ce guvernul „a ignorat multiple tentative de discuții pentru o soluționare amiabilă”.
Compania a mai spus că și-a pierdut permisul pentru mina de bauxită în luna mai „fără preaviz sau discuții prealabile cu Axis Minerals sau cu acționarii săi”. Parlamentarii ar fi susținut că vizează „minele neoperaționale sau subutilizate”.
Axis afirmă însă că mina sa exporta material extras încă din 2020 și că, în 2024, a fost al doilea cel mai mare exportator de minereu de bauxită din țară.
Înainte ca licența să fie revocată în acest an, Axis era pe cale să producă 48 de milioane de tone în 2025, potrivit companiei. Fondatorul Axis International, Pankaj Oswal, a declarat că firma a contribuit „în mod semnificativ la economia Guineei” de la intrarea sa pe piață în 2013.
Vasundhara Oswal, director general al Axis International, a spus că mina susținea 5.000 de angajați direcți și indirecți și familiile acestora în Boffa, o zonă din regiunea Boké. „Încetarea bruscă a permisului a avut un impact direct și dăunător asupra oamenilor”, a afirmat ea.
Ştiri video recomandate
