"Pietre-dragon", care cântăresc, fiecare, câte 4 tone, au fost mutate kilometri întregi de oamenii preistorici pe un munte din Armenia. De-a lungul timpului, numeroşi cercetători au căutat explicaţii pentru circumstanţele în care s-a putut realiza aşa ceva în urmă cu aproape 6.000 de ani, iar răspunsurile au apărut recent, într-un nou studiu, a relatat publicaţia Earth.
"Pietrele-dragon" din Armenia, legate de cursurile de apă
Acum 6.000 de ani, comunitățile de pe teritoriul Armeniei de astăzi transportau pe pajiștile abrupte de munte pietre uriașe, sculptate, care cântăreau câteva tone. Un nou studiu științific arată că aceste "pietre-dragon" nu erau monumente întâmplătoare, ci un sistem atent planificat pentru gestionarea și onorarea apei în zonele montane.
Potrivit sursei citate, cercetătorii au studiat 115 astfel de monumente din Regiunile Montane Armeniene și au descoperit un tipar clar. Renumiţii bolovani uriaşi sunt aliniaţi cu izvoare, lacuri și canale de irigație antice, transformând întregul peisaj într-o hartă sacră a apei.
› Vezi galeria foto ‹
Jurnaliştii de la Earth au mai scris că "pietrele-dragon" sunt cunoscute local sub numele de "vishap" şi reprezintă, de fapt, pietre verticale, sculptate și legate de spiritele mitice ale dragonilor și de ritualurile de venerare a apei.
Multe dintre aceste blocuri au forma unor pești lungi sau piei de animale întinse și au o înălțime de aproape 2 metri, iar unele ajung la 5 metri.
Lucrarea a fost condusă de Vahe Gurzadyan de la Universitatea de Stat din Erevan, capitala Armeniei. Cercetarea sa aduce o analiză bazată pe fizică cantitativă asupra monumentelor antice pentru ca semnificațiile sociale să poată fi citite din modelele datelor.
Oamenii de știință grupează aceste "pietre-dragon" în trei tipuri principale: de formă de pește, de formă de piele și hibride. Pietrele de formă de pește tind să apară în locuri mai înalte, aproape de izvoarele montane, în timp ce pietrele de formă de piele se grupează în văile de altitudine medie, unde oamenii cultivau și irigau câmpurile.
Pentru a testa ipotezele vechi privind existența unui cult al apei, echipa a folosit datarea cu radiocarbon – o metodă care măsoară ritmul de degradare a carbonului din materiale care au fost cândva vii – alături de cartografiere precisă.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că multe dintre "pietrele-dragon" datează din perioada 4200 - 4000 î.Hr., aceeași epocă în care irigațiile timpurii și agricultura sedentară începeau să se dezvolte în regiune.
Cele mai multe "pietre-dragon" au fost cioplite din roci vulcanice închise la culoare, precum bazaltul, extrem de dificil de prelucrat chiar și cu unelte moderne, potrivit sursei citate.
O piatră cunoscută sub numele de "Karakap 3" se află la aproape 2.800 de metri altitudine și cântărește aproape 4,3 tone, a informat nature.com. La asemenea înălțimi, solul este acoperit de zăpadă o mare parte din an, iar sezonul de lucru este foarte scurt.
Constructorii au fost nevoiți să extragă blocul din carieră, să îl netezească și să îl decoreze pe toate laturile, apoi să îl transporte în susul muntelui, folosind echipe organizate, provizii de hrană și unelte rudimentare de tractare.
Te-ai putea aștepta ca oamenii să își păstreze cele mai mari pietre pentru zonele de vale, unde clima este mai blândă și accesul mai facil. Însă datele privind dimensiunile arată că vishapii înalți și masivi apar la fel de frecvent la altitudini mari ca și în zonele mai joase.
"Prima analiză statistică a distribuției lor altitudinale și a dimensiunilor arată că edificarea lor a fost intenționat extrem de laborioasă, nu întâmplătoare", a scris Vahe Gurzadyan.
Rezultatele susțin ipoteza potrivit căreia "pietrele-dragon" erau strâns legate de un cult antic al apei.
Ştiri video recomandate
