Efectele apetitului tot mai mare al Europei pentru materii prime se resimt până în nordul extrem al Suediei, unde oraşul Kiruna este relocat treptat, clădire cu clădire, într-unul dintre cele mai radicale proiecte de transformare urbană din lume, relatează CNBC. Mii de locuitori şi clădiri sunt strămutaţi din Kiruna, oraş situat la aproximativ 145 de kilometri nord de Cercul Polar Arctic, din cauza tasării solului provocate de extinderea unei vaste mine subterane de minereu de fier.
Un nou oraș este construit la aproximativ 3 kilometri est de centrul vechi, într-un proiect multianual care ar urma să fie finalizat până în 2035.
„Este un loc care ar părea exotic pentru atât de mulți și, într-un fel, cred că chiar este, dar este și un orășel ca multe altele, se luptă cu aceleași probleme și este pus la încercare de faptul că depinde atât de mult de o singură companie”, a declarat pentru CNBC, Jennie Sjöholm, lector universitar la Universitatea din Göteborg.
Fondat în urmă cu 125 de ani ca oraș pentru operațiunile de exploatare a minereului de fier ale companiei de stat LKAB, Kiruna este o comunitate mică, care funcționează atât ca un important hub spațial european, cât și ca gazdă a celei mai mari mine subterane de minereu de fier din lume.
„Fiecare locuitor din Kiruna știe că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să ne mutăm din casele noastre, pentru că depindem de această industrie minieră.”, a declarat Mats Taaveniku, președintele consiliului municipal din Kiruna.
LKAB este o companie mică la scară globală, dar un actor regional extrem de important, reprezentând 80% din tot minereul de fier extras în Uniunea Europeană.
Pe lângă operațiunile sale legate de minereul de fier, esențiale pentru producția de oțel, LKAB a identificat recent unul dintre cele mai mari zăcăminte cunoscute de pământuri rare din Europa, consolidându-și și mai mult poziția în extracția materialelor esențiale pentru tranziția verde.
Mutarea unui oraș
Pentru relocarea cu succes a orașului Kiruna, atât municipalitatea, cât și LKAB au cerut un sprijin financiar mai consistent din partea statului, precum și eliberarea unor suprafețe suplimentare de teren pentru a putea susține transformarea.
Alții și-au exprimat îngrijoririle legate de relația dintre exploatarea resurselor și sustenabilitatea comunității, în special privind impactul potențial asupra creșterii renilor și culturii populației indigene sami.
Relocarea orașului, planificată pentru prima dată în 2004, a atras atenția internațională în august 2025, odată cu mutarea spectaculoasă a emblematicei Biserici din Kiruna. Într-o performanță inginerească, clădirea din lemn, veche de 113 ani, a fost deplasată integral cu trailere specializate, pe parcursul a două zile.
În aceeași perioadă, însă, LKAB a anunțat că extinderea minei sale de minereu de fier va necesita relocarea a încă 6.000 de persoane și 2.700 de locuințe. Compania minieră, responsabilă de mutare, a estimat costuri de despăgubire de 22,5 miliarde coroane suedeze (aproximativ 2,4 miliarde de dolari) în următorii 10 ani.
„Trăim din minerale”
Mats Taaveniku, președintele consiliului municipal din Kiruna, a descris relocarea orașului drept un „proiect uriaș”, care ar putea aduce oportunități majore cetățenilor europeni pentru decenii.
Un rezultat de succes, a adăugat el, depinde parțial de un sprijin financiar și politic mai puternic, atât din partea guvernului suedez, cât și a Uniunii Europene.
„Avem ceea ce am putea numi o mare luptă între municipalitate și LKAB, și între municipalitate și propriul nostru guvern”, a declarat Taaveniku pentru CNBC, într-un apel video. „UE trebuie să se implice și să ne sprijine. Nu este suficient să iei o decizie că avem minerale critice și strategice. Trebuie să ne sprijine cu declarații politice și, desigur, cu bani”, a adăugat el.
CNBC a contactat reprezentanți ai guvernului suedez și ai Comisiei Europene, brațul executiv al UE.
UE, la rândul său, a recunoscut noul zăcământ de pământuri rare al LKAB drept important strategic în cadrul Actului privind materiile prime critice, o politică ce urmărește ca producția internă să acopere 40% din cererea anuală a regiunii până în 2030.
Întrebat cum au reacționat locuitorii din Kiruna la efortul de relocare, Taaveniku a spus: „Unii dintre cetățeni sunt triști, pentru că vor pierde multe amintiri. Au crescut într-o casă timp de două sau poate trei generații, așa că este trist. Dar, pe de altă parte, toată lumea știe: trăim din minerale”, a adăugat el. „Kiruna este construit pe minerale, așa că fiecare locuitor din Kiruna știe că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să ne mutăm din casele noastre, pentru că depindem de această industrie minieră.”
În noul oraș Kiruna ar putea fi mai frig cu până la 10 grade Celsius iarna
Pentru cei care se mută, este îngrijorător că în noul oraș Kiruna ar putea fi cu până la 10 grade Celsius mai rece iarna.
„Kiruna este un oraș de iarnă. Este un oraș rece, arctic. Iernile sunt lungi și ai un sezon lung cu zăpadă. Rareori sunt -35 [de grade Celsius], dar e o diferență foarte mare între -15 grade, care nu este neobișnuit, și -25”, a spus Sjöholm. Specialistă în patrimoniu construit, Sjöholm urmărește de 25 de ani lucrările legate de relocarea orașului.
„Este deja un sezon de iarnă lung, iar dacă este frig, confortul oamenilor scade, dar și lucrurile devin mai fragile, ca să spun așa”, a adăugat ea.
Ştiri video recomandate
