Consiliul Național pentru Drepturile Omului din Maroc CNDH) condamnă „relele tratamente aplicate pe ascuns” migranților care au pătruns în exclava spaniolă Ceuta de către autoritățile spaniole, relatează Euronews. Ministrul justiției marocan, Abdellatif Ouahbi, a spus din nou că guvernul de la Rabat continuă să revendice suveranitatea asupra Ceutei și Melillei.
Într-un raport preliminar publicat pe 8 august, consiliul afirmă că forțele de securitate spaniole i-ar fi agresat și maltratat pe unii dintre migranții care au intrat în Ceuta pe 30 și 31 iulie, când aproximativ 80.000 de persoane au trecut granița în doar 48 de ore.
Potrivit documentului, echipa de monitorizare a Consiliului a strâns mărturii de la migranți care fuseseră deja deportați în Maroc și care au relatat cu toții că au fost agresați de agenți spanioli, „în special în locuri aflate în afara razei camerelor de luat vederi”, după cum au spus chiar ei.
Raportul menționează și minori despre care se afirmă că ar fi fost insultați și bătuți de „grupuri extremiste” în timp ce traversau orașul și critică autoritățile din Ceuta pentru că nu le-ar fi dat asistență adecvată, în special copiilor și tinerilor.
CNDH merge și mai departe și pune pe seama „autorităților locale” închiderea restaurantelor și magazinelor din oraș, deși decizia a fost luată, de fapt, chiar de proprietarii afacerilor, în urma unei recomandări a asociației locale a patronilor.
Consiliul a analizat și rolul rețelelor sociale în declanșarea afluxului. Acesta afirmă că identificase încă din 8 iulie conținut înșelător despre migrație pe pagini cu peste 90.000 de urmăritori și că a analizat 23 de grupuri de Facebook care însumează peste un milion de membri.
Marocul a mai acuzat Spania și în 2022
Nu este pentru prima dată când același Consiliu acuză Spania. În 2022, după luarea cu asalt a gardului de frontieră de la Melilla, în urma căreia au murit cel puțin 23 de persoane, acesta a pus responsabilitatea pe seama autorităților spaniole pentru că au ținut porțile închise.
Deși instanța marocană a clasat în cele din urmă cazul, invocând „lipsa dovezilor privind săvârșirea unei infracțiuni”, decizia a fost controversată tocmai pentru că unele relatări sugerau că agenții marocani fuseseră cei care relaxaseră controalele la frontieră, permițând migranților din Africa subsahariană să treacă.
