Lista de probleme pe care liderii UE trebuie să le abordeze joi şi vineri, la Bruxelles, în cadrul întâlnirii lor periodice, este lungă şi importantă: Ucraina, Orientul Mijlociu, bugetul multianual masiv al blocului, modul de a face faţă puterii economice a Chinei, precum şi provocările legate de migraţie, apărare şi narcotice, scrie Politico. Totodată, proiectul de declaraţie comună ar urma să condamne incidentul prăbuşirii unei drone ruseşti la Galaţi. La summit participă și Președintele Nicușor Dan.
Cea mai recentă versiune a proiectului de declaraţie comună care urmează să fie emisă în urma discuţiilor, datată 16 iunie şi consultată de Politoco, precizează că Consiliul European „condamnă cu fermitate gravul incident din 29 mai 2026, în care o dronă rusă încărcată cu explozivi s-a prăbuşit peste o clădire rezidenţială din România, şi recunoaşte ameninţările imediate la adresa flancului estic al UE.”
Nu este de mirare că António Costa, preşedintele Consiliului European, şi-a încălcat propria regulă conform căreia summiturile ar trebui să dureze doar o zi. În plus, unii dintre lideri vin direct de la summitul G7 din Franţa.
Aşadar, liderii UE vor da startul summitului joi, la ora 18:00, când vor asculta discursurile preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, şi ale preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
În timpul cinei, liderii vor discuta despre „dezechilibrele macroeconomice globale” - acesta este un eufemism pentru dependenţa excesivă a lumii de o Chină din ce în ce mai ostilă, explică Politico.
Ei se vor reuni din nou vineri pentru a negocia chestiunea spinoasă a bugetului pe termen lung al UE, în valoare de 2 trilioane de euro, în contextul unei revolte din partea ţărilor care contribuie cu cele mai mari sume de bani.
Patru chestiuni esenţiale sunt de urmărit, potrivit Politico.
Conflictul cu Beijingul
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şeful său de cabinet, Björn Seibert, conduc o iniţiativă pentru a adopta o poziţie mai dură faţă de ceea ce ei numesc practici comerciale chinezeşti neloiale, pe fondul temerilor că industriile europene vor continua să piardă teren în faţa Beijingului.
Von der Leyen doreşte sprijin politic pentru a investiga presupusul dumping de produse ieftine pe piaţa europeană, care face dificilă - dacă nu imposibilă - concurenţa pentru producătorii locali. În plus, Bruxelles-ul ia în considerare un aşa-numit „instrument împotriva supracapacităţii” pentru a contracara firmele subvenţionate de stat care produc cantităţi uriaşe de bunuri în sectoare strategice.
Totuşi, trei diplomaţi şi oficiali ai UE - cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi deschis despre aceste planuri - au afirmat că nimeni nu doreşte un război comercial: UE este cea mai mare piaţă de export a Chinei, cu o valoare de 560 de miliarde de dolari în 2025, iar Europa are în continuare nevoie de materii prime şi componente chinezeşti. În schimb, se speră că, demonstrând că UE dispune de instrumente pe care le-ar putea folosi pentru a viza importurile, Beijingul îşi va schimba abordarea din proprie iniţiativă.
Cum să devenim competitivi
Acest summit nu vizează doar ţinerea în frâu a rivalilor comerciali - UE se află, de asemenea, sub presiune să-şi îmbunătăţească propria producţie.
Liderii vor discuta un plan de revitalizare a pieţei unice a UE - denumit „O singură Europă, o singură piaţă” - care vizează reformarea tuturor aspectelor, de la normele privind înfiinţarea întreprinderilor, la achiziţiile publice şi la detaşarea angajaţilor.
Piaţa unică a UE a fost creată în anii 1990 pentru a permite libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor. Însă, în ultimii ani, aceasta s-a încurcat într-o reţea de reguli care majorează costurile pentru companii şi împiedică comerţul transfrontalier în cadrul blocului.
Discuţia de joi, de la cină, privind competitivitatea va fi, de asemenea, o ocazie pentru ţările UE să-şi exprime nemulţumirile cu privire la regulile care, potrivit acestora, creează birocraţie inutilă pentru companii, printre care se numără probabil şi Sistemul de comercializare a cotelor de emisii. Reprezentanţii industriei afirmă că factori precum preţurile ridicate la energie şi concurenţa din partea Chinei fac ca acest sistem să fie imposibil de pus în practică.
„Nu putem concura cu pieţele globale precum SUA şi China dacă întreprinderile noastre se confruntă cu condiţii mai nefavorabile - iar aceste condiţii provin parţial de aici, de la Bruxelles”, a declarat Maciej Berek, ministrul polonez responsabil cu dereglementarea, care a contribuit la coordonarea eforturilor de combatere a birocraţiei împovărătoare.
Instituţiile UE, a spus Berek, trebuie să se asigure că nu „reglementează excesiv din nou (doar) pentru a fi nevoite să dereglementeze în etapa următoare”.
Chestiuni financiare
Vineri, liderii UE urmează să se pronunţe asupra dimensiunii următorului buget al blocului pentru următorii şapte ani, după ce preşedinţia cipriotă a Consiliului UE a propus o reducere modestă de 2% faţă de propunerea Comisiei Europene privind un fond de 2 trilioane de euro.
Se aşteaptă ca Germania şi Ţările de Jos să conducă opoziţia împotriva planului Nicosiei, pledând pentru reduceri mai mari la toate capitolele, au declarat patru diplomaţi pentru Politico.
Pe de altă parte, ţările beneficiare de fonduri UE - printre care Polonia, Portugalia şi Bulgaria - vor lăuda probabil Cipru pentru că a scutit de reduceri cheltuielile pentru agricultură şi cele regionale.
UE doreşte să finalizeze negocierile înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa de anul viitor, pentru că Jordan Bardella, favoritul în cursa prezidenţială franceză, a declarat pentru Politico că va contesta bugetul pe termen lung al blocului, va reduce contribuţia Franţei la UE şi va construi alianţe cu guverne naţionaliste pentru a forţa o regândire a modului în care funcţionează blocul european.
Lumea în război
Liderii vor trebui să se confrunte şi cu termenii acordului de pace încheiat între SUA şi Iran şi să abordeze consecinţele continue ale războiului Rusiei în Ucraina. Se preconizează că apelurile din partea unor capitale pentru sancţiuni împotriva miniştrilor israelieni şi a comerţului cu coloniile din Cisiordania nu vor avea succes, Cehia promiţând că îşi va exercita dreptul de veto.
Între timp, Ucraina insistă pentru deschiderea unui număr cât mai mare de „clustere” de negociere - etape oficiale pe calea aderării - ca parte a cererii sale de aderare la UE, precum şi pentru menţinerea sprijinului altor capitale, în contextul în care preşedintele SUA, Donald Trump, îşi îndreaptă din nou atenţia către încercarea de a impune un acord de îngheţare a războiului.
Sporesc, totodată, apelurile adresate Europei să-şi intensifice eforturile şi să se pregătească să facă faţă singură ameninţărilor. „Trebuie să ne sporim sprijinul militar pentru Ucraina pentru a pune capăt războiului de pe continentul nostru”, a declarat Andrzej Halicki, europarlamentar polonez din Partidul Popular European. „Trebuie să investim masiv în industria noastră de apărare, inclusiv prin extinderea noului mecanism de finanţare a apărării al UE, SAFE, şi prin crearea unei umbrele nucleare europene care să garanteze protecţia deplină a cetăţenilor noştri”, a pledat eurodeputatul polonez.
Ştiri video recomandate
