Germania și aliații săi au respins planul Irlandei de reducere a următorului buget pe șapte ani al Uniunii Europene, susținând că tăierile propuse nu sunt suficiente, scrie Politico.
Sâmbătă, președinția irlandeză a Consiliului UE, care coordonează negocierile, a propus o reducere de aproximativ 8% a bugetului total al Uniunii pentru perioada 2028–2034, în încercarea de a tempera tabăra condusă de Germania, care cere tăieri de câteva sute de miliarde de euro.
Speranțele Dublinului de a facilita un acord au fost însă spulberate imediat de cancelarul german Friedrich Merz, unul dintre actorii-cheie ai negocierilor, în condițiile în care țara sa contribuie cu aproximativ un sfert la bugetul comun al Uniunii.
„Suntem încă departe de un acord. Suma din noua propunere nu reprezintă o bază pentru un acord. Bugetul UE trebuie să fie suportabil pentru cei care duc greul finanțării”, a scris Merz într-o declarație publicată sâmbătă.
Germania conduce un grup de șase țări „frugale”, din care mai fac parte Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria, state care contribuie împreună cu 40% la bugetul comun al Uniunii.
Majoritatea acestor țări au criticat tăierile de 159 de miliarde de euro, în prețuri curente, propuse de Irlanda față de proiectul de aproape 2.000 de miliarde de euro al Comisiei Europene, considerându-le insuficiente.
Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a descris pe X documentul de negociere, așa-numitul „negobox”, drept o „creștere total nesustenabilă”, în condițiile în care suma totală ar rămâne în continuare mai mare decât bugetul actual.
Ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Claudia Bauer, a reluat aceeași critică, afirmând că noul buget rămâne „la kilometri distanță de un «da» din partea Austriei”.
Tensiunile vor atinge punctul culminant la summitul liderilor UE de joia și vinerea viitoare, unde documentul de negociere va fi pe masa discuțiilor.
Guvernele europene se grăbesc să ajungă la un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia din 2027 să amenințe să deraieze negocierile.
Ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen, a avertizat însă sâmbătă că, „în ritmul acesta, nu va exista un acord până la sfârșitul anului”.
Ministrul de stat irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, care conduce negocierile, a respins criticile și a descris propunerea drept un compromis echilibrat.
„Documentul de negociere are rolul de a reduce numeroasele diferențe dintre statele membre”, a declarat Byrne sâmbătă, în fața jurnaliștilor.
O Uniune divizată
UE este împărțită între țările „frugale”, care cer tăieri generalizate, și o tabără rivală formată din state din sudul și estul Europei, „Prietenii Coeziunii”, care se opun reducerii subvențiilor pentru fermieri și a fondurilor regionale, cunoscute sub numele de politica de coeziune.
Aceste domenii reprezintă aproape jumătate din bugetul total și sunt sensibile din punct de vedere politic, din cauza presiunilor venite din partea lobby-ului agricol și a regiunilor.
Ca o concesie făcută celor 17 state din grupul „Prietenii Coeziunii”, Irlanda a lăsat neatinse bugetele pentru agricultură și dezvoltare regională și a concentrat tăierile pe alte priorități, precum competitivitatea, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare.
„A existat un sprijin puternic pentru rubrica unu (agricultură și coeziune) din partea aproape tuturor statelor membre, inclusiv a unora dintre țările care ar fi considerate contributori neți” la buget, le-a spus Byrne jurnaliștilor.
Reacțiile statelor din grupul „Prietenii Coeziunii” au fost mai conciliante decât cele ale țărilor „frugale”.
„Faptul că am recuperat banii pentru PAC [Politica Agricolă Comună] este un punct de plecare excelent, dar încă nu suntem mulțumiți”, a declarat ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida.
Ministrul polonez pentru Afaceri Europene, Ignacy Niemczycki, a salutat faptul că țara sa „continuă să primească cea mai mare alocare”, dar a subliniat că „modificarea dimensiunii totale a bugetului nu corespunde ambițiilor UE”.
Țările „frugale” sunt dezamăgite și de faptul că tăierile vizează disproporționat politicile inovatoare, precum apărarea și competitivitatea, pe care ele le susțin.
„Taie din viitor ca să protejeze trecutul”, a spus un diplomat european din tabăra „frugală”.
