Zborul de seară KLM Londra City–Amsterdam ar fi trebuit să fie o simplă legătură de rutină, dar pentru pasagerii britanici s-a transformat într-un test de răbdare la scară europeană: întârziați de o furtună, blocați la controlul de frontieră și prinși într-un haos birocratic declanșat de noul sistem de intrare/ieșire al UE (EES), unde infrastructura digitală promisă ca "rapidă și automată" pare, în practică, să genereze cozi de ore întregi și reînregistrări repetate, potrivit The Times.
Zborul KLM de la ora 20:15 de la London City către Amsterdam a aterizat în jurul orei 22:00, vineri, ora locală. Dar acesta a fost doar începutul unei călătorii atipice pentru cei aflați la bord.
După ce au fost ținuți în avion timp de o oră din cauza unei furtuni, pasagerii cu pașaport britanic au intrat în terminalul aeroportului pentru a se confrunta cu haos la frontieră. Toate chioșcurile self-service pentru înregistrarea datelor de pașaport erau oprite, iar doar unul dintre cele patru ghișee de control al pașapoartelor era deschis.
Exasperați, unii dintre călătorii britanici au încercat să își încerce norocul stând la coadă la unul dintre cele trei ghișee deschise pentru cetățeni UE. Când au fost întorși din drum, tensiunile au crescut, în timp ce au încercat să revină la coada de o oră pentru cei cu pașapoarte non-UE.
Astfel de scene, din ce în ce mai frecvente în ciuda afirmațiilor contrare venite de la Bruxelles, sunt rezultatul unei implementări defectuoase a noii tehnologii de frontieră a Uniunii Europene. Noul Sistem de Intrare/Ieșire (EES) a fost introdus pentru a urmări momentul în care cetățenii non-UE intră sau ies din spațiul Schengen, eliminând totodată necesitatea ștampilării manuale a pașapoartelor.
Din cauza cozilor, un avion Ryanair a decolat de la Atena fără 50 de pasageri britanici care aveau bilete la acel zbor.
Deși au existat numeroase avertismente că înregistrarea în EES ar putea deveni un coșmar birocratic, oficialii de la Bruxelles continuă să promită că trecerea prin controlul de imigrație în UE va deveni mai rapidă.
Realitatea este însă cu totul alta. Fără să își dea seama, turiștii din afara UE — dintre care cea mai mare proporție sunt britanici — au devenit cobai pentru un sistem care nu a fost testat „end-to-end” înainte de lansare.
Sistemul EES nu a fost niciodată testat complet
Defecțiunile din „infrastructura” tehnologică fac ca pasagerilor să li se ceară să își refacă înregistrarea de fiecare dată când intră sau ies dintr-o țară UE. Problemele sunt atât de grave încât, în unele părți ale spațiului Schengen, sunt colectate amprente și imagini faciale chiar dacă oficialii știu că aceste date nu pot fi transmise către un sistem central.
Aeroporturile și porturile, nepregătite pentru această povară birocratică suplimentară, sunt rapid copleșite chiar și în perioadele mai liniștite, din afara vacanțelor. Familiilor britanice li se recomandă să se pregătească pentru așteptări de până la șase ore pentru trecerea controlului de imigrație în această vară.
În ciuda dovezilor contrare, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a insistat în weekend că EES „funcționează bine în aproape toate punctele de trecere a frontierei”.
Toate acestea ridică întrebarea: cum s-a ajuns la acest haos? Și cine este de vină?
Planurile pentru implementarea unui sistem digital de frontieră al UE pot fi urmărite încă din 2008. Spațiul Schengen, în care era permisă libera circulație, trebuia consolidat astfel încât autoritățile să poată verifica dacă cetățenii non-UE nu depășesc limita de 90 de zile într-un interval de 180 de zile.
Abia în 2016 a fost propus EES, iar Parlamentul European și Comisia Europeană au convenit cadrul legal pentru implementarea sa în anul următor.
Au urmat noi întârzieri din cauza disputelor privind libertățile civile, colectarea masivă de date biometrice și detaliile legislației. În același timp, votul Regatului Unit pentru ieșirea din UE a complicat și mai mult situația, adăugând milioane de vizitatori care trebuiau integrați în sistem.
Data de lansare din 2020 a fost amânată până în 2022 din cauza pandemiei COVID-19, apoi din nou până în mai 2023 și ulterior până în toamna lui 2024, după presiuni puternice din partea Franței, de teama ca eventuale probleme ale sistemului să umbrească Jocurile Olimpice de la Paris.
EES a fost lansat în cele din urmă în octombrie 2025, dar chiar și atunci doar gradual. Planul era ca sistemul să fie complet operațional până în aprilie anul acesta.
Și totuși, EES nu fusese testat complet.
O sursă de rang înalt a declarat: „Tot ceea ce era testat la nivelul statelor membre nu era testat complet end-to-end. Această infrastructură nu a fost testată cap-coadă pentru că sistemul central nu era pregătit.”
În linii mari, EES are două componente. Prima este colectarea datelor biometrice din pașaport atunci când un călător non-UE intră pentru prima dată în bloc.
Informațiile sunt scanate și încărcate în eu-LISA, o agenție a UE cu 400 de angajați, cu sediul la Tallinn, Estonia, care gestionează sisteme IT de mari dimensiuni pentru politici de azil, frontieră, migrație și justiție.
A doua componentă este colectarea datelor biometrice — amprente și imagini faciale — la aeroport sau port. Aceste date sunt trimise separat către eu-LISA și sunt corelate cu datele din pașaport, formând un dosar al călătorului, păstrat timp de trei ani.
La următoarea intrare în UE, călătorul își scanează pașaportul la un chioșc și furnizează o singură probă biometrică, verificată cu dosarul existent. Dacă a depășit perioada permisă sau este semnalat din motive penale, sistemul alertează un ofițer de frontieră. În caz contrar, procesul este în mare parte automatizat.
Așa ar trebui să funcționeze sistemul în teorie. Problema este că „infrastructura” — o rețea complexă de tehnologii interconectate — nu funcționează corect. Din acest motiv, este frecvent ca pasagerilor non-UE să li se ceară să își refacă înregistrarea, un proces care ar trebui să dureze minute, nu secunde.
În centrul problemei se află faptul că cele 29 de țări din spațiul Schengen nu aplică EES în același mod; responsabilitatea aparține unor departamente guvernamentale diferite. În plus, tehnologia este dezvoltată și implementată de furnizori diferiți în țări diferite.
Gigantul de apărare Thales, de exemplu, este responsabil în Franța și Spania, în timp ce în Germania, Austria și Elveția sistemul este implementat de compania Secunet, care colaborează la rândul ei cu firme locale din Slovenia, Ungaria, Bulgaria și Cehia.
Tehnologia poate varia chiar și în interiorul aceleiași țări. De exemplu, compania franceză IN Groupe furnizează tehnologia pentru Eurotunnel.
„Totul ține de infrastructură. Statele membre încearcă să facă ceva coerent și să implementeze aceeași legislație, dar în sine este o provocare”, a adăugat sursa.
Problemele sunt multiple. În unele porturi și aeroporturi, autoritățile de frontieră nu au acces la dosarele stocate în portalul eu-LISA. În alte cazuri, sistemul de colectare a amprentelor și imaginilor faciale nu poate încărca datele, astfel încât acestea sunt șterse automat.
„Am călătorit de cinci ori în Europa de la lansarea EES — Spania continentală de trei ori, Croația și Tenerife — și de fiecare dată am fost nevoit să mă înregistrez din nou”, a spus Clive Wratten, director executiv al Business Travel Association.
Wendy Head, manager de proiect la Wilton Park (o agenție a Ministerului de Externe britanic), a răspuns pe rețelele sociale: „Eu însămi m-am înregistrat de trei ori în trei luni — Suedia, Franța și Italia.”
Fiasco-ul va pune presiune pe eu-LISA, agenție care primește peste 300 de milioane de euro pe an din fonduri UE.
Anul trecut, agenția a cheltuit în medie 41.000 de euro pe lună pe „team building, activități culturale și alte proiecte pentru a promova contactele sociale între angajați”. Anul acesta suma a scăzut la 11.000 de euro lunar, iar aproximativ 1,8 milioane de euro au fost cheltuiți pentru „costuri legate de școlarizarea la Școala Europeană”.
Directorii companiilor aeriene ar prefera probabil ca personalul eu-LISA să se concentreze mai degrabă pe rezolvarea problemelor decât pe activități culturale.
„Vedem un risc real de timpi de așteptare foarte mari — vorbim despre trei, patru, cinci, chiar șase ore, ceea ce este inacceptabil”, a declarat Rafael Schvartzman, vicepreședinte pentru Europa al IATA.
Pe măsură ce autoritățile încearcă să gestioneze problemele de infrastructură, există totuși o supapă de siguranță. Deși legislația prevedea ca EES să fie complet operațional până la 10 aprilie, a fost acordată o derogare care permite suspendarea temporară a verificărilor pentru a evita formarea cozilor. Aceasta expiră la începutul lunii septembrie.
Haosul ar putea continua în lunile de vară
Companiile aeriene și aeroporturile sunt îngrijorate că aceste flexibilități nu sunt folosite suficient și se tem că situația va continua și în lunile de vară.
„Am fost clari cu autoritățile europene de la început că introducerea EES poate cauza întârzieri dacă nu sunt folosite măsuri flexibile de bun-simț atunci când apar cozi lungi la frontieră”, a spus Tim Alderslade, director executiv Airlines UK.
„Utilizarea inconsecventă a acestor măsuri, agravată uneori de lipsa de personal sau probleme tehnice locale, a cauzat unele perturbări inacceptabile. Îndemnăm statele europene să folosească pe deplin și să prelungească aceste flexibilități până în toamnă.”
Luke Petherbridge de la Abta a adăugat: „Problemele întâmpinate de călători cu EES nu pot fi reduse la o singură cauză; motivele întârzierilor sunt multiple și diferă de la un loc la altul.”
Cercetările realizate pentru Booking.com arată că 59% dintre turiștii britanici se așteaptă la întârzieri legate de EES. Jumătate se tem că își vor putea pierde zborurile, așa cum s-a întâmplat recent cu 50 de pasageri britanici pe un zbor Ryanair din Atena. Și, probabil, pasagerii nu vor putea cere despăgubiri, deoarece companiile aeriene vor invoca circumstanțe independente de voința lor.
Comisia Europeană pare mai puțin îngrijorată. Un purtător de cuvânt a declarat: "Noul sistem face frontierele noastre mai sigure și protejează cetățenii UE — și continuăm să vedem rezultate foarte bune".
Ştiri video recomandate
