Suedia nu se va alătura aşa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de preşedintele american Donald Trump, a anunţat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, informează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„Aşa cum este formulat acum textul (n.r. Cartei propuse de SUA), pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a declarat premierul Kristersson agenţiei suedeze TT, vorbind de la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Şeful guvernului suedez a menţionat că nu a trimis încă Washingtonului un răspuns formal, dar a asigurat că „răspunsul va fi nu”. El a refuzat să speculeze despre cum ar putea reacţiona Trump după respingerea de către Suedia a invitaţiei de a participa la acest nou organism, în care preşedintele american le cere statelor ce doresc să fie membre permanente să plătească o taxă de un miliard de dolari.
„Vom vedea unde va duce toată asta. Desigur, Suedia ia propriile decizii asupra diferitelor acorduri din care doreşte să facă parte”, a indicat premierul Ulf Kristersson.
Şi alte state, precum Franţa şi Norvegia, au anunţat deja că resping invitaţia primită din partea lui Trump de a se alătura „Consiliului pentru Pace” propus de acesta, întrucât consideră că un astfel de organism ar putea urmări să se substituie Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Câte țări au acceptat invitația lui Trump de a participa la „Consiliul pentru Pace”
Invitaţii de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaţilor SUA, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko (care a răspuns favorabil) sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit unei declaraţii date presei miercuri de emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, un număr de 20, probabil 25 de lideri au acceptat până în prezent invitaţia.
Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume.
Textul de opt pagini al cartei critică direct „abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori”, făcând astfel referire la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), şi îndeamnă la „curaj” pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea „necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente”.
Donald Trump va fi „primul preşedinte al Consiliului de Pace”, iar puterile preşedintelui SUA vor fi foarte largi. Numai el va putea să „invite” alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture organismului şi tot el le poate revoca participarea, cu excepţia cazului în care "două treimi din statele membre" se opun, şi Trump va avea în plus dreptul să respingă prin veto deciziile votate.
„Fiecare stat membru exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Carte, mandat reînnoibil de către preşedinte. Acest mandat de trei ani nu se aplică statelor membre care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar la Consiliul pentru Pace în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei”, precizează proiectul.
Ştiri video recomandate
