Se împlinește un an de când președintele american Donald Trump și-a preluat cel de-al doilea mandat la Casa Albă. Contextul internațional a fost marcat în această perioadă de tensiuni, de conflicte și de reașezări geopolitice majore.
Considerat una dintre cele mai importante figuri politice ale lumii, liderul de la Casa Albă a reușit într-un singur an să imprime o direcție radical diferită politicii americane, cu efecte resimțite la nivel global.
Sondajele arată totuși că majoritatea americanilor consideră că Donald Trump nu și-a respectat promisiunile, iar economia și prețurile rămân în continuare o povară. În schimb, republicanii îl susțin masiv și aprobă politica externă, chiar și ideile controversate despre Groenlanda sau Canada.
Americanii cred că Donald Trump nu și-a respectat promisiunile
“Donald Trump și-a început cel de-al doilea mandat la Casa Albă într-una dintre cele mai friguroase zile ale lunii ianuarie din ultimii 20 de ani, dar cu foarte multe promisiuni făcute americanilor: redresarea economiei, micșorarea taxelor, micșorarea tarifelor la energie. De asemenea, măsuri mult mai drastice împotriva imigrației ilegale, inlcusiv încheierea războiului din Ucraina. Multe dintre aceste promisiuni sunt în desfășurare, altele par a fi mult prea dificile pentru cel de-al 45-lea, repectiv 47-lea președinte al SUA. Cei care au participat la un ultim sondaj, 58% dintre respondenți spun că Donald Trump, de fapt, a eșuat în a-și îndeplini misiunea la Casa Albă și nu și-a respectat promisiunile”, a precizat Camelia Ureche, corespondent Antena 3 CNN în SUA.
Ea a explicat că economia este subiectul care îi interesează cel mai mult pe americani:
“58% dintre cei care au răspuns sondajului spun că economia se află într-o stare mult mai dificilă decât în perioada mandatului lui Joe Biden. 64% dintre cei intervievați au declarat că Donald Trump nu a făcut destul în a micșora prețurile la produsele de bază și în continuare produsele alimentare sunt foarte scumpe”.
Principalele acțiuni de politică externă
La 20 ianuarie 2025, Donald Trump a început al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, anunțând că politica externă va avea ca prioritate rezolvarea conflictelor majore prin negociere directă.
Primele rezultate au apărut în Orientul Mijlociu. În primăvara anului 2025, administrația americană a intermediat negocieri care au dus la eliberarea a 20 de ostatici israelieni din Fâșia Gaza. Eliberarea lor a fost urmată de un armistițiu temporar și de reluarea discuțiilor privind un plan mai amplu de pace pentru regiune.
Un alt dosar important a fost Siria. Deși regimul Bashar al-Assad a căzut la finalul anului 2024, înainte de învestirea lui Donald Trump, în prima parte a anului 2025 Statele Unite au acordat sprijin diplomatic constant noului regim de la Damasc, condus de Ahmad al Sharaa. Implicarea americană a contribuit la o tranziție de putere controlată și la reducerea tensiunilor regionale, după aproape 15 ani de război civil.
În vara anului 2025, mai exact în luna august, Statele Unite au găzduit semnarea unui acord de pace între Armenia și Azerbaidjan. Documentul a pus capăt unui conflict înghețat de peste trei decenii și prevede încetarea definitivă a ostilităților, reluarea relațiilor diplomatice și deschiderea unor coridoare de transport în Caucazul de Sud.
În America Latină, un moment-cheie a fost înregistrat la începutul anului 2026. După capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro, autoritățile de la Caracas au început, în ianuarie, eliberarea a sute de prizonieri politici. Demersul a fost susținut de Washington și a fost prezentat drept un pas necesar pentru relansarea dialogului internațional și respectarea drepturilor fundamentale.
La un an de la începutul celui de-al doilea mandat, Casa Albă susține că bilanțul diplomatic arată o implicare activă a Statelor Unite în gestionarea unor crize internaționale majore.
Tensiuni majore în cadrul NATO
Primul an de mandat al lui Donald Trump a fost marcat și de tensiuni profunde în cadrul NATO și în relațiile cu aliații tradiționali din Europa. La începutul anului 2026, Donald Trump a escaladat o dispută diplomatică majoră legată de statutul Groenlandei, care a provocat tensiuni fără precedent între SUA și mai mulți membri ai Alianței.
Președintele american a anunțat că va impune tarife comerciale de 10 % începând cu 1 februarie 2026 asupra bunurilor provenite din opt țări europene membre NATO, inclusiv Danemarca, Norvegia, Germania, Franța, Marea Britanie, Suedia, Olanda și Finlanda, dacă acestea nu acceptă cererea Washingtonului de a negocia o achiziție a Groenlandei de la Danemarca.
Amenințările tarifare au fost justificate de Trump prin argumente de securitate națională, deși Danemarca și alte capitale europene le-au respins ca fiind nefondate și contraproductive.
Oficialii europeni și liderii UE au calificat amenințările cu tarife drept „șantaj” și eroare strategică, iar unii au sugerat că astfel de tactici subminează unitatea alianței și pun în pericol cooperarea militară pe termen lung.
Criza legată de Groenlanda s-a suprapus peste tensiunile deja existente, alimentate de strategia de securitate americană, o critică deschisă la adresa Europei.
Ştiri video recomandate
