Uniunea Europeană urmează să acorde prioritate operatorilor europeni de sateliți, într-o mișcare menită să limiteze extinderea în Europa a serviciului Starlink, deținut de compania lui Elon Musk, SpaceX. Decizia riscă însă să provoace tensiuni cu administrația americană Trump, scrie Euronews.
Comisia Europeană va adopta în această săptămână o decizie privind alocarea spectrului radio pentru serviciile mobile prin satelit, care ar favoriza operatorii europeni.
În prezent, Starlink domină piața globală a internetului prin satelit, având peste 10.000 de sateliți aflați pe orbită joasă. Cel mai apropiat competitor este Project Kuiper, proiectul companiei Amazon, care și-a lansat recent prima constelație comercială de sateliți.
Importanța strategică a comunicațiilor prin satelit a devenit evidentă după invazia Rusiei în Ucraina. Starlink a fost esențial pentru armata ucraineană după ce infrastructura clasică de comunicații a fost distrusă.
Mai recent, Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 de kilometri pătrați de teritoriu într-o contraofensivă, după ce a reușit să dezactiveze mii de terminale Starlink folosite ilegal de ruși.
Totuși, deși sistemul a ajutat Ucraina să împiedice avansul Rusiei, statele europene au devenit tot mai preocupate de dependența strategică față de operatori americani care controlează o infrastructură de comunicații atât de importantă.
Ca răspuns, UE a încercat să dezvolte propriul sistem securizat de comunicații prin satelit, numit IRIS². Acum, Bruxellesul pare pregătit să meargă și mai departe, printr-o decizie privind alocarea spectrului radio la nivel european, care ar împiedica Starlink și Project Kuiper să își extindă serviciile în Europa.
„Conectivitatea prin satelit este o componentă-cheie a suveranității noastre tehnologice, a securității și apărării noastre, așa cum arată și proiectul IRIS²”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică. „În actualul context geopolitic, conectivitatea prin satelit la nivelul UE înseamnă reziliență, securitate și capacitate”, a adăugat acesta.
O decizie favorabilă operatorilor europeni
Comisia Europeană ar urma să adopte miercuri decizia privind selectarea operatorilor pentru sistemele paneuropene de servicii mobile prin satelit care folosesc banda radio de 2 GHz, singura armonizată la nivelul UE.
Din 2009, această bandă a fost alocată operatorilor europeni Viasat și EchoStar.
În prezent, frecvențele sunt folosite într-un număr limitat de situații, în special atunci când un telefon mobil nu mai are semnal, dar poate fi utilizat pentru apeluri de urgență.
Pe fondul evoluțiilor tehnologice, Comisia analizează acum extinderea utilizării acestor frecvențe pentru comunicații „direct-to-device”, care ar permite smartphone-urilor și altor dispozitive să se conecteze direct la sateliți.
Acest tip de tehnologie ar permite însă unor companii precum SpaceX și Amazon să concureze direct cu operatorii europeni de telecomunicații, oferind conectivitate din spațiu și reducând importanța infrastructurii terestre.
Din acest motiv, decizia Comisiei este așteptată să favorizeze operatorii europeni de sateliți, considerați de companiile telecom europene drept parteneri mai siguri și mai puțin amenințători pentru modelul lor de afaceri.
Decizia vine cu doar o săptămână înainte ca executivul european să prezinte pachetul „Tech Sovereignty”, o inițiativă prin care UE încearcă să reducă dependența strategică de furnizorii străini de tehnologie.
Posibila reacție a administrației Trump
Rămâne însă întrebarea dacă această mișcare va provoca furia Washingtonului. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația americană a devenit tot mai agresivă în apărarea intereselor companiilor americane în străinătate, inclusiv în Europa.
La congresul Mobile World Congress din martie, președintele Comisiei Federale pentru Comunicații din SUA, Brendan Carr, a avertizat UE să nu favorizeze operatorii europeni în alocarea spectrului pentru sateliți.
„Europa are campioni naționali în domeniul sateliților care desfășoară afaceri importante în SUA. Cu toții am beneficiat de o abordare echitabilă și echilibrată. Dacă vom putea continua astfel depinde, sincer, de regulatorii europeni”, a spus Carr.
El a avertizat că, dacă Europa merge pe o strategie de „suveranitate satelitară” care exclude furnizorii din afara continentului, și SUA ar putea răspunde prin măsuri similare.
În același timp, Comisia Europeană consideră că cel mai rău scenariu a fost evitat, după ce săptămâna trecută UE și SUA au ajuns la un acord politic privind controversatul pact comercial dintre cele două părți.
Interese comerciale versus apărare
Banda radio de 2 GHz a devenit și un subiect de dispută între interesele comerciale și cele militare, în condițiile în care sectorul apărării cere rezervarea unei părți din spectru pentru uz propriu.
În interiorul Comisiei Europene, disputa se poartă între vicepreședinta pentru tehnologie, Henna Virkkunen, apropiată de interesele operatorilor telecom, și comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius.
Într-un interviu acordat recent publicației Financial Times, Kubilius a susținut ca proiectul IRIS² să primească o parte din frecvențele satelitare, poziție care nu este împărtășită de întreaga Comisie.
Spectrul radio este o resursă limitată, iar distribuirea sa a fost mereu un echilibru delicat între interese concurente.
În timp ce UE încearcă să își dezvolte propriile soluții tehnologice, Bruxellesul trebuie acum să găsească un compromis între reducerea dependenței de SUA, evitarea unui conflict cu Washingtonul și asigurarea unor resurse suficiente pentru sectorul apărării.
Ştiri video recomandate
