Rețelele de adăposturi civile din Europa sunt în mare parte neglijate. Inspecțiile efectuate după un atac cu dronă în apropierea unei baze britanice din Cipru au arătat că numeroase adăposturi nu mai pot fi folosite, ceea ce a reaprinsdezbaterea privind protecția civilă și rolul limitat al Uniunii Europene în acest domeniu, scrie Euronews.
După ce o dronă despre care se suspectează că ar fi fost de fabricație iraniană a lovit în baza aeriană britanică RAF Akrotiri, din Cipru, verificările de urgență au arătat că aproximativ 200 dintre cele 2.500 de adăposturi civile înregistrate pe insulă sunt inutilizabile.
Inspectorii au descoperit garaje blocate de mașini, subsoluri transformate în spații de depozitare, adăposturi pline cu deșeuri și chiar locații listate în aplicația SafeCY care nu au putut fi identificate pe teren.
Echipe specializate, inclusiv ingineri civili din cadrul Ministerului de Interne și personal din mai multe agenții, au fost mobilizate pentru a accelera verificările. Controalele intensive au început la 1 martie, iar două zile mai târziu au fost emise instrucțiuni pentru curățarea adăposturilor.
Cazul Ciprului evidențiază o problemă prezentă în toată Europa: rețelele de adăposturi civile construite în timpul Războiului Rece s-au degradat, iar Uniunea Europeană nu are autoritatea directă pentru a interveni în această situație.
Ce poate și ce nu poate face UE
Uniunea Europeană are o autoritate directă foarte limitată în acest domeniu. Potrivit Articolului 196 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, responsabilitatea pentru protecția civilă aparține fiecărui stat în parte. UE poate doar să ofere sprijin sau să coordoneze acțiuni, dar nu poate obliga statele să construiască adăposturi, să finanțeze buncăre sau să stabilească standarde tehnice.
Principiul subsidiarității lasă Bruxelles-ul cu puține instrumente în această privință, cu excepția cazului în care toate statele membre ar decide modificarea tratatelor.
În schimb, UE are un rol important în gestionarea răspunsului la situații de urgență. Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM), care funcționează prin Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență, permite statelor membre să ceară ajutor atunci când capacitatea națională este depășită.
Rezerva rescEU, care include stocuri de adăposturi temporare ce pot fi mobilizate rapid, face parte din acest sistem.
Totuși, aceste adăposturi sunt unități modulare, corturi sau tabere prefabricate. Ele sunt destinate relocării temporare a populației și nu sunt buncăre rezistente la explozii pentru protecția civililor în timpul unui atac.
Ce oferă rescEU și cât costă
Uniunea Europeană a alocat peste 196 de milioane de euro pentru rezervele de adăposturi rescEU din șase state membre, pentru perioada 2021-2027.
Suedia deține cea mai mare rezervă: echipamente finanțate de UE în valoare de 40,4 milioane de euro, care pot adăposti aproximativ 36.000 de persoane. Acestea includ unități adaptate pentru iarnă, cu toalete și dușuri, depozitate în localitățile Vålberg și Kristinehamn și gestionate de Agenția Suedeză pentru Situații de Urgență.
Polonia construiește șase „orașe din containere” care pot fi montate în 10–14 zile, proiect estimat la 35,5 milioane de euro.
Croația, Slovenia, Spania și România dețin, de asemenea, stocuri suplimentare de adăposturi.
Orice stat membru al UE, inclusiv Cipru, poate solicita aceste rezerve prin mecanismul UCPM, iar Uniunea poate acoperi până la 100% din costurile de transport și logistică.
Totuși, aceste rezerve sunt destinate situațiilor de relocare a populației - de exemplu în cazul inundațiilor, cutremurelor sau deplasărilor provocate de conflicte - și nu pentru adăpostirea civililor pe loc în timpul unui atac.
Cipru ar putea solicita găzduirea propriei rezerve rescEU, după modelul Suediei, folosind fonduri europene. Până acum însă nu a depus o astfel de cerere.
Lecțiile războiului din Ucraina
Cel mai important test al capacității UE de a furniza adăposturi de urgență a avut loc după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Prin mecanismul UCPM, Uniunea Europeană a trimis peste 140.000 de tone de ajutor, în valoare totală de 796 de milioane de euro.
Ajutorul dedicat adăposturilor s-a ridicat la 62,3 milioane de euro și a inclus peste 3.000 de unități locative prefabricate pentru aproximativ 30.000 de persoane, 16.000 de paturi și milioane de pături și corturi.
Transporturile au fost gestionate prin centre logistice din Polonia și România, înainte de a fi trimise către regiunile de pe linia frontului - inclusiv Harkov, Donețk și Zaporijie, care au primit aproximativ 60% din echipamentele de adăpostire.
Operațiunea a demonstrat că UE poate mobiliza rapid ajutor la scară largă, dar și limitele sistemului. Stațiile de metrou și buncărele consolidate din Ucraina au fost construite și finanțate la nivel național; UE a oferit sprijin pentru persoanele strămutate, nu pentru protecția celor care rămân în adăposturi în timpul atacurilor.
Diferențe mari între statele europene
Diferențele privind acoperirea cu adăposturi civile sunt mari. Finlanda operează 50.500 de adăposturi care acoperă 85% din populația sa de 5,5 milioane de locuitori, prin subsoluri cu dublă utilizare și clădiri publice integrate în rețea.
Țările nordice și statele baltice, precum Estonia și Letonia, construiesc adăposturi noi în școli și spitale.
În contrast, Germania are mai puțin de 600 de buncăre funcționale, acoperind aproximativ 0,5% din populație. Guvernul federal a anunțat investiții de 30 de miliarde de euro pentru a crea capacități pentru 1 milion de persoane până în 2030, program aflat în fază inițială.
Olanda nu dispune aproape deloc de adăposturi funcționale, iar Franța, Italia și Spania au o acoperire minimă, planurile fiind axate pe dezastre naturale, nu pe amenințări militare.
Ce instrumente are Bruxellesul
Fără modificarea tratatelor europene, impunerea unor standarde obligatorii pentru adăposturi la nivelul UE nu este posibilă.
Totuși, Uniunea dispune de unele instrumente indirecte. Fondul UCPM pentru prevenire și pregătire, în valoare de 1,26 miliarde de euro, sprijină evaluări de risc naționale, audituri ale adăposturilor și exerciții comune între state.
Mecanismele de evaluare între state ar putea contribui la extinderea modelului finlandez și în alte țări. De asemenea, după o criză, fondurile de coeziune pot fi utilizate pentru modernizarea adăposturilor, în baza clauzei de solidaritate a UE.
În prezent însă, Uniunea Europeană nu a lansat programe dedicate construirii sau modernizării infrastructurii permanente de adăposturi civile în statele membre. Nu au fost identificate nici granturi specifice pentru Cipru în cadrul actualelor programe UCPM.
Europa își reevaluează apărarea civilă
După decenii de declin, Europa începe să își reevalueze capacitățile de apărare civilă.
Germania pregătește investiții de zeci de miliarde de euro, Finlanda rămâne unul dintre cele mai pregătite state, iar Cipru încearcă să își refacă rețeaua de adăposturi.
Resursele de urgență ale Uniunii Europene s-au dovedit eficiente în gestionarea crizelor, așa cum s-a văzut în Ucraina. Însă influența UE asupra infrastructurii de protecție civilă înainte de apariția unei crize rămâne limitată.
Responsabilitatea principală revine guvernelor naționale, în timp ce Bruxellesul are mai ales un rol de sprijin și coordonare.
Ştiri video recomandate
