Ponderea persoanelor care folosesc instrumente de inteligență artificială generativă variază considerabil în Europa, de la un stat la altul. O analiză Euronews arată ratele de adopție și factorii din spatele acestor diferențe între țări.
Inteligența artificială generativă (Gen AI) a trecut de la o tehnologie emergentă la un instrument de utilizare zilnică. De la uz personal la muncă și educație, milioane de oameni din Europa se bazează acum pe instrumente AI precum ChatGPT, Gemini și Grok.
La ce sunt folosite programele Gen AI
Instrumentele Gen AI le permit utilizatorilor să adreseze o întrebare sau un „prompt”, de exemplu „planifică-mi o excursie de trei zile”, și pot crea conținut nou, precum text, imagini, cod, videoclipuri sau alte tipuri de date, pe baza informațiilor și tiparelor învățate din exemple existente.
În Uniunea Europeană, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente AI cel puțin o dată în 2025, potrivit Eurostat.
Cu toate acestea, utilizarea inteligenței artificiale generative variază semnificativ pe continent. Așadar, care sunt țările cele mai implicate în utilizarea AI și de ce diferă atât de mult adopția în Europa?
Dintre cele 33 de țări europene analizate, utilizarea instrumentelor Gen AI variază de la 17% în Turcia la 56% în Norvegia. În interiorul UE, procentul variază de la 18% în România la 48% în Danemarca.
Utilizarea instrumentelor AI depășește două din cinci persoane în 13 țări europene
Cel puțin două din cinci persoane au folosit instrumente Gen AI în 13 țări, în cele trei luni anterioare sondajului Eurostat din 2025. Printre aceste țări se numără: Elveția (47%), Estonia (47%), Malta (46%), Finlanda (46%), Irlanda (45%), Țările de Jos (45%), Cipru (44%), Grecia (44%), Luxemburg (43%), Belgia (42%) și Suedia (42%).
În afară de Turcia (17%) și România (18%), utilizarea instrumentelor Gen AI a fost sub 25% în opt țări. Asta înseamnă că mai puțin de una din patru persoane a folosit astfel de instrumente în aceste state. Acestea sunt: Serbia (19%), Italia (20%), Bosnia și Herțegovina (20%), Macedonia de Nord (22%), Bulgaria (23%) și Polonia (23%).
Dintre marile economii ale UE, Italia (20%) și Germania (32%) sunt sub media UE de 33%, în timp ce Spania (38%) și Franța (37%) sunt ușor peste această medie.
Diferențe regionale considerabile: De ce variază atât de mult utilizarea AI în Europa
Adopția Gen AI în Europa arată o diviziune clară nord–sud și vest–est. Țările nordice și cele avansate digital conduc în ceea ce privește utilizarea. Europa de Vest are rezultate bune, dar inegale. Țările din sud, din Europa Centrală și de Est, precum și cele din Balcani rămân în urmă.
„În primul rând, ratele de adopție a AI urmează, de obicei, nivelul general de dezvoltare digitală al unei țări. Țările cu cea mai mare adopție, precum Danemarca și Elveția, sunt deja foarte avansate din punct de vedere al digitalizării”, a declarat Colin van Noordt, cercetător la Universitatea KU Leuven din Belgia, pentru Euronews Next.
El a explicat că oamenii din aceste țări au, în general, competențe digitale, folosesc internetul mai frecvent și au o afinitate mai mare pentru tehnologie. Fără aceste baze, este puțin probabil ca oamenii să înceapă brusc să folosească inteligența artificială generativă.
„Acest lucru se reflectă în date: în țările cu adopție scăzută, oamenii nu folosesc AI fie pentru că nu știau că există inteligența artificială generativă, fie pentru că nu știu cum să o folosească”, a adăugat el.
„Competențele practice ale cetățenilor au un impact mai mare”
Van Noordt a mai explicat că una este să ai acces la Gen AI și alta este să înțelegi cum te poate ajuta concret în viața de zi cu zi sau la locul de muncă. „Mulți oameni din Europa spun că nu folosesc inteligența artificială generativă pur și simplu pentru că nu știu la ce ar putea fi utilă. Acest lucru arată că „alfabetizarea în domeniul AI” este un factor esențial”, a spus el.
Van Noordt a analizat și dacă acțiunile guvernamentale sunt un factor major, însă dovezile nu sunt pe deplin convingătoare. Multe țări au politici bine definite, dar înregistrează totuși rate foarte scăzute de adopție.
„Acest lucru sugerează că, deși un guvern poate stimula utilizarea, cultura digitală de bază și competențele practice ale cetățenilor au un impact mai mare”, a explicat el.
Folosirea personală a AI depășește utilizarea profesională
În medie, în UE, 25% dintre persoane au folosit instrumente AI în scopuri personale, în timp ce 15% le-au folosit pentru muncă. În fiecare țară analizată, utilizarea personală este mai frecventă decât cea profesională, deși diferența variază semnificativ.
De exemplu, în Țările de Jos, utilizarea este aproape egală: 28% folosesc AI în scop personal și 27% pentru muncă. În schimb, Grecia prezintă o diferență mult mai mare: 41% pentru uz personal față de 16% pentru muncă, o diferență de 25 de puncte procentuale.
În România, 15% dintre utilizatori folosesc AI în scop personal și doar 5% pentru muncă. Totodată, numai 3% din oameni folosesc instrumentele de inteligență artificială pentru educația formală.
Ratele de adopție sunt mult mai scăzute la locul de muncă, „posibil pentru că încă nu este clar cum poate fi folosită AI astfel încât să aducă o contribuție pozitivă”, potrivit lui van Noordt.
În UE, doar 9% dintre persoane au folosit instrumente AI în educația formală. Acest procent este cel mai ridicat în Suedia și Elveția, ambele cu 21%, în timp ce Ungaria înregistrează cel mai scăzut nivel, de doar 1%.
Ştiri video recomandate
