Un grup de țări europene, care include Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos, ia în calcul organizarea unor tabere speciale în Rwanda și Uzbekistan, în care să fie trimiși migranții cărora li s-a respins cererea de azil politic în UE. Inițiativa reprezintă o nouă modalitate prin care Uniunea încearcă să „externalizeze” controlul migrației, după ani de eșecuri în această politică, informează Politico.
Recent, Comisia Europeană și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra unor reglementări controversate menite să accelereze deportarea migranților care nu au drept legal de ședere în Europa, marcând cea mai dură schimbare de politică privind migrația din ultimele decenii, potrivit Euronews.
Autoritățile de la Bruxelles spun că așa-numitul Regulament privind returnarea migranților este esențial pentru accelerarea repatrierilor și reprezintă piatra de temelie a eforturilor UE de combatere a migrației ilegale.
Măsura reflectă și o schimbare politică mai amplă în Europa, unde forțele conservatoare — uneori sprijinite de extrema dreaptă — promovează o abordare mai dură a migrației.
Potrivit datelor oficiale, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere în Europa părăsesc efectiv Uniunea Europeană.
Peste jumătate dintre cele 27 de țări membre ale UE au cerut luna aceasta acțiuni rapide pentru înființarea centrelor, într-o scrisoare văzută de POLITICO.
Danemarca, Austria, Grecia, Germania și Țările de Jos sunt statele UE care susțin deschis această politică, de procesare a cererilor de azil respinse în afara spațiului comunitar.
„Scopul nostru este să încheiem primele acorduri pentru crearea acestor structuri în 2026, astfel încât să fie operaționale din 2027,” a spus prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis.
Marea Britanie a avut o inițiativă similară, la fel de controversată, de a folosi centre similare în Rwanda. Ideea a fost însă abandonată anul trecut, după ani de bătălii juridice și politice.
Similar, centrele de migranți pe care Italia le-a deschis în Albania au fost și ele contestate în instanță.
Macron: „Nu sunt sigur că aceasta este Europa noastră”
Deși guvernele europene iau în calcul Rwanda și Uzbekistan pentru organizarea unor centre pentru migranți, o decizie nu a fost încă luată la nivel oficial. UE a direcționat sute de milioane de euro către Rwanda prin programul său Global Gateway, anunțând o investiție de 900 de milioane de euro în 2023. Blocul comunitar a alocat, de asemenea, către Uzbekistan 119 milioane de euro, în cadrul unei finanțări nerambursabile.
O altă țară luată în calcul este Uganda, a precizat, sub anonimat, un oficial european de rang înalt pentru Politico.
Alte țări situate relativ în apropierea granițelor UE, precum Egipt ori Siria, au fost eliminate din cauza îngrijorărilor legate de riscurile privind rețelele de trafic de persoane, au spus oficiali europeni, sub anonimat.
Ministrul migrației din Cipru, Nicholas Ioannides, a spus că „ideea generală” este de a înființa aceste centre „poate în Africa sau Asia,” dar „nu aproape de granițele europene.
UE cade pradă „retoricii populiste”, a spus Jean-Nicolas Beuze, reprezentantul UNHCR la Bruxelles. Refugiații riscă acum „să fie trimiși într-o țară unde ar putea suferi daune ireparabile,” a declarat Beuze pentru POLITICO.
Unele țări, inclusiv Franța și Spania, au contestat public acest plan legat de organizarea de centre pentru migranți în afara UE. „Nu am văzut niciodată un centru de returnare într-o țară terță care să funcționeze efectiv,” a spus președintele francez Emmanuel Macron la Bruxelles săptămâna trecută, adăugând, „Nu sunt sigur că aceasta este Europa noastră.”
Ştiri video recomandate
