Statele europene ar putea deschide, încă de anul viitor, centre de deportare finanțate de UE în afara blocului comunitar, a declarat premierul Danemarcei, pe fondul unei înăspriri generale a politicilor de imigrație, alimentată de ascensiunea partidelor de extremă dreapta, relatează Financial Times.
Mette Frederiksen, care susține de multă vreme ideea unor „centre de returnare”, a declarat că se lucrează la obținerea unei finanțări din partea Comisiei Europene pentru astfel de centre amplasate în țări din afara UE.
„Veți vedea un grup de țări, un fel de coaliție de voință... sprijinită de Comisie”, a spus ea. „În 2026-2027, vom vedea primul centru de returnare în afara (Europei)... Cred că vom reuși să facem asta în decursul anului viitor”.
Externalizarea gestionării migrației către state din afara UE a fost multă vreme un subiect tabu, însă în ultimii ani tot mai multe guverne au îmbrățișat ideea.
Guvernul danez a fost unul dintre primii promotori ai acestui concept și, în 2021, a început discuții cu Rwanda pentru deschiderea acolo a unui centru pentru solicitanții de azil.
Planurile au fost ulterior suspendate în urma unui val de proteste și a unor îngrijorări de ordin legal și legate de drepturile omului, Copenhaga pledând în schimb pentru centre finanțate de UE.
Declarațiile lui Frederiksen vin la doar câteva zile după ce 19 state UE s-au pronunțat în favoarea unor politici de externalizare a migrației, după modelul unui centru italian deschis în Albania în 2024, și au cerut ca acestea să fie finanțate din bugetul european.
La începutul lunii, un consilier de rang înalt al Curții de Justiție a Uniunii Europene a afirmat că schema albaneză ar putea fi compatibilă cu legislația UE dacă aplică reglementările europene privind drepturile omului în cazul persoanelor reținute acolo; o decizie finală a Curții este însă încă așteptată.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat luni că legislația necesară pentru înființarea acestor centre este acum în vigoare și că „pașii următori sunt în mâinile statelor membre”, Bruxelles-ul fiind pregătit să „evalueze orice propunere matură”.
Unele țări, în special Franța, se opun însă în continuare ideii. Președintele Emmanuel Macron a precizat săptămâna trecută că nu a văzut până acum un centru de returnare „care să funcționeze” și că s-ar opune folosirii bugetului UE pentru astfel de scheme. „Nu sunt sigur că acestea sunt principiile fundamentale pe care a fost construită Europa noastră”, a adăugat Macron.
Frederiksen a fost criticată de alți social-democrați pentru poziția sa dură, iar mulți dintre cei care o contestă consideră că va fi imposibil de garantat respectarea standardelor UE și a drepturilor omului în centrele din afara blocului.
Ea a insistat că drepturile omului vor fi protejate, fără a oferi însă detalii despre modul în care acest lucru va fi pus în aplicare. A mai spus că nu o deranjează faptul că partidele de extremă dreapta îi susțin planurile, dat fiind că nu este de acord cu ele în alte privințe.
„Ca social-democrat, este destul de clar că prețul plătit atunci când migrația se transformă în probleme este suportat de clasele de jos ale societății”, a spus ea. „A fi social-democrat în ziua de azi înseamnă să te ocupi de migrația în masă din Europa, să o gestionezi... nimeni nu a reușit să mă convingă că nu este o idee social-democrată să ai centre de returnare în afara Europei”.
„(Centrele) trebuie să fie în conformitate cu dreptul internațional. Cred că toată lumea e de acord cu asta. Așadar, va fi un centru în afara Europei, dar în condiții europene”, a adăugat ea. „Niciunul dintre noi nu vrea să facă ceva care nu este sustenabil. Vrem să facem asta într-un mod corect și să tratăm oamenii așa cum o facem în Europa”.
Un regulament care sprijină așa-numitele centre de returnare – destinate să găzduiască solicitanții de azil respinși care nu pot fi deportați în țările lor de origine – a trecut săptămâna trecută prin Parlamentul European cu sprijinul partidelor de extremă dreapta, în timp ce eurodeputați scandau „Trimiteți-i înapoi”.
Frederiksen a refuzat să precizeze numele țărilor cu care guvernul său poartă discuții pentru găzduirea centrelor propuse.
Ea a explicat că își dorește ca aceste centre să se ocupe atât de persoanele care au primit ordin să părăsească blocul comunitar, cât și de solicitanții de azil nou-veniți, dar a recunoscut că amploarea proiectului nu este încă stabilită.
„Unde rezolvăm problemele legate de migrația în masă? În interiorul Europei sau în afara ei?”, a întrebat Frederiksen. „Acum, pentru prima dată, punctul nostru de vedere este că trebuie să fie în afara Europei. Iar aceasta este cea mai mare schimbare, cea mai mare mișcare din toată povestea asta. Am trecut de la a discuta despre nevoia de a ne controla granițele... la felul în care vom construi, foarte concret, aceste centre”.
Ştiri video recomandate
