Secretarul britanic pentru Afaceri și Comerț, Peter Kyle, se află miercuri și joi la Bruxelles pentru întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, în încercarea de a obține o apropiere mai mare între UE și Regatul Unit și de a susține includerea Londrei în eventualul mecanism de „Preferință Europeană” aflat în pregătire, scrie Euronews.
După ce nu a reușit să obțină acces la schema europeană de împrumuturi pentru apărare, Regatul Unit a lansat o ofensivă diplomatică pentru a asigura accesul industriei sale la inițiativa „Made in Europe”.
Peter Kyle încearcă să convingă Bruxelles-ul că Regatul Unit ar trebui inclus în schema de preferință europeană pe care Comisia o elaborează, în contextul speculațiilor că aceasta ar putea fi rezervată exclusiv statelor membre ale UE.
„Avem o provocare comună pe continentul european în ceea ce privește securitatea economică”, le-a declarat Kyle jurnaliștilor după o întâlnire cu vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, adăugând că „continentul european ar trebui să se unească” pentru a construi „reziliență” într-un moment de tensiuni economice globale crescânde.
Londra se teme că accentul pus de Bruxelles pe produsele „Made in Europe” ar putea exclude companiile britanice din achizițiile publice și ajutoarele de stat ale UE, amplificând tensiunile comerciale post-Brexit.
Guvernul britanic susține că economiile UE și Regatului Unit sunt prea interconectate pentru a rezista unei scheme de preferință limitate strict la statele membre.
Strategia „Made in Europe” urmează să fie inclusă în mult-amânatul Act privind Acceleratorul Industrial, blocat luni de zile din cauza divergențelor dintre statele membre și în interiorul Comisiei Europene.
Țările baltice și nordice au avertizat că planul ar putea frâna inovația și restricționa accesul la tehnologii din afara UE, alăturându-se Germaniei în solicitarea unei definiții mai largi a conceptului „Made in Europe”, care să includă și partenerii comerciali „de încredere” ai blocului comunitar.
Franța, în schimb, dorește limitarea eligibilității la statele din Spațiul Economic European – inclusiv Norvegia, Liechtenstein și Islanda – precum și la țările care au acorduri reciproce de achiziții publice cu UE.
Limitele participării
Londra a încercat anterior să obțină acces preferențial la programul european de împrumuturi pentru apărare „Security Action for Europe” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde de euro, însă fără succes până în prezent.
Programul include, de asemenea, o componentă de preferință europeană, care impune statelor membre ca cel puțin două treimi din sistemele de armament achiziționate cu fonduri împrumutate de UE să fie fabricate într-un stat UE sau SEE/AELS ori în Ucraina. Participarea țărilor terțe este limitată la 35%.
Negocierile pentru a aduce Regatul Unit la un nivel similar cu cel al unui stat membru au eșuat în noiembrie anul trecut, după ce nu s-a ajuns la un compromis privind contribuția financiară a Londrei.
Potrivit informațiilor Euronews, discuțiile au fost blocate de diferența majoră dintre cele două părți: oferta finală a UE ar fi fost de aproximativ 2 miliarde de euro, în timp ce Regatul Unit estima că ar trebui să contribuie cu puțin peste 100 de milioane de euro.
Regatul Unit își dorește, de asemenea, să participe la împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei, din care două treimi sunt destinate asistenței militare.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat luna trecută că „fie că este vorba de SAFE sau de alte inițiative, este logic ca Europa, în sensul larg al cuvântului – adică UE plus alte țări europene – să colaboreze mai strâns”.
Totuși, Starmer se află într-o poziție politică delicată. Partidul Laburist este constant cu câteva puncte procentuale în urma formațiunii populiste de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage, unul dintre principalii susținători ai Brexitului.
Un sondaj recent realizat de YouGov arată însă că majoritatea britanicilor (58%) consideră în prezent că ieșirea din UE a fost o greșeală, iar 54% ar susține revenirea în blocul comunitar. O proporție și mai mare – 62% - sprijină o relație mai strânsă cu UE, fără a reintra însă în Uniune, în Piața Unică sau în Uniunea Vamală.
Bruxelles-ul a transmis constant că Regatul Unit nu poate selecta doar avantajele Pieței Unice fără a accepta „cele patru libertăți” ale UE: libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor – ultima fiind un subiect sensibil care alimentează discursul anti-imigrație al lui Farage.
Ştiri video recomandate
