Administrația președintelui american Donald Trump a amenințat cu represalii împotriva statelor europene în cazul în care Uniunea Europeană va favoriza producătorii locali de armament, în cadrul eforturilor de reînarmare a continentului, scrie Politico.
Departamentul Apărării al SUA s-a opus oricărei inițiative a UE de a limita accesul producătorilor americani de armament pe piața europeană și a avertizat că o astfel de măsură ar declanșa un răspuns reciproc.
Observațiile, care nu au fost făcute publice până acum, au fost transmise în cadrul unei contribuții la o consultare a Comisiei Europene la începutul acestei luni, după ce executivul european a solicitat opinii din partea guvernelor și industriei cu privire la regulile de achiziții pentru armament în UE.
„Statele Unite se opun ferm oricăror modificări ale Directivei care ar limita capacitatea industriei americane de a sprijini sau de a participa în alt mod la achizițiile naționale de apărare ale statelor membre ale UE”, a transmis administrația americană înaintea unei actualizări planificate a legislației europene privind achizițiile din domeniul apărării.
„Politicile protecționiste și excluzive care forțează companiile americane să iasă de pe piață – în condițiile în care cele mai mari firme europene de apărare continuă să beneficieze substanțial de acces pe piața Statelor Unite – reprezintă o direcție greșită”, se mai arată în document.
Comentariile Washingtonului evidențiază un paradox în abordarea SUA față de Europa: în timp ce administrația Trump le-a cerut în mod repetat europenilor să își asume cea mai mare parte a apărării convenționale a continentului, Washingtonul nu dorește ca acest lucru să se facă în detrimentul companiilor americane din domeniul apărării.
Politico a relatat anterior că adjunctul secretarului de stat al SUA, Christopher Landau, i-a criticat pe aliații europeni din NATO pentru faptul că își prioritizează propria industrie de apărare în detrimentul furnizorilor americani de armament, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise în luna decembrie. Departamentul de Stat a co-semnat contribuția administrației Trump la consultarea Comisiei.
În ultimii ani, Comisia Europeană a încercat să crească ponderea armamentului european în arsenalele și contractele de achiziții ale blocului, pe fondul pregătirilor pentru un potențial conflict cu Rusia. Timp de decenii, continentul s-a bazat masiv pe echipamente militare americane, de la avioane de luptă F-35 la sisteme de artilerie HIMARS și sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Aproape două treimi din armele importate de UE provin din SUA.
O opoziție atât de fermă din partea administrației Trump riscă să complice orice efort mai amplu al Comisiei privind o strategie „Buy European” în domeniul industrial. Situația va testa cât de departe sunt dispuse statele europene să meargă în direcția unei mai mari independențe față de SUA, devenite un partener tot mai imprevizibil în era Trump.
Executivul european este așteptat să prezinte o actualizare a Directivei din 2009 privind achizițiile publice în domeniul apărării în al treilea trimestru al anului, în contextul unui impuls mai larg și controversat pentru reguli mai stricte de tip „Buy European”. Nu este încă clar dacă noul text va include norme obligatorii pentru favorizarea producătorilor autohtoni.
UE favorizează deja companiile locale în proiecte precum programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat împrumuturilor pentru achiziții de armament, precum și pentru achizițiile pe care Ucraina le poate face cu împrumutul recent convenit de 90 de miliarde de euro. Fondurile europene pot fi utilizate pentru cumpărarea de echipamente militare doar dacă cel puțin 65% din valoarea acestora provine din Europa.
Reacția Washingtonului
Pentagonul a avertizat în contribuția sa că orice includere a unei clauze ferme „Buy European” în viitoarea legislație privind achizițiile ar declanșa represalii din partea SUA.
„Dacă măsurile de preferință europeană ar fi implementate în legislațiile naționale de achiziții ale statelor membre, Statele Unite ar putea reevalua toate derogările generale și excepțiile existente de la legile ‘Buy American’ acordate în baza sau în asociere cu Acordurile noastre reciproce privind achizițiile din domeniul apărării”, a transmis Departamentul Apărării.
În practică, acest lucru ar putea însemna închiderea accesului companiilor europene la piața americană.
Aproximativ 19 dintre cele 27 de capitale ale UE au semnat astfel de acorduri cu Washingtonul, care permit companiilor europene să concureze pentru anumite contracte ale Pentagonului.
„Ulterior, orice excepții viitoare ar fi analizate de la caz la caz și doar atunci când ar fi considerate necesare pentru a sprijini interoperabilitatea și standardizarea NATO”, au subliniat autoritățile americane.
Deși Pentagonul achiziționează în principal echipamente de la companii americane, firme europene precum Leonardo (Italia) și Saab (Suedia) furnizează, de asemenea, produse pe piața americană.
Potrivit Washingtonului, o clauză „Buy European” aplicată achizițiilor naționale ar limita libertatea statelor membre, ar slăbi NATO și ar pune în pericol capacitatea țărilor europene de a atinge obiectivele de capabilitate stabilite în cadrul Alianței anul trecut. Administrația americană susține, de asemenea, că o astfel de măsură ar contraveni angajamentelor asumate în cadrul acordului comercial SUA-UE semnat vara trecută, prin care Comisia Europeană s-a angajat să achiziționeze mai mult armament american.
„Formulări privind preferința europeană au fost deja incluse în programe ale UE, dar introducerea lor în Directivă ar reprezenta un punct de cotitură cu impact asupra bugetelor naționale suverane ale statelor membre”, a transmis administrația Trump.
Mesajul Pentagonului și al Departamentului de Stat a fost susținut și de Camera de Comerț a SUA, care, deși într-un ton mai moderat, avertizează la rândul său împotriva introducerii unei preferințe europene.
Ştiri video recomandate
