Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai repede decât restul globului, „dezvelind” o mulțime de resurse naturale și făcând loc pentru noi rute comerciale. Toate astea au declanșat o activitate tot mai mare a marilor puteri militare – mediul în schimbare de la Polul Nord a creat un spațiu de oporunitate și conflict potențial – factori care ar putea să fie declanșatorii comportamentului lui Donald Trump când vine vorba de Groenlanda, scrie The Washington Post.
Deși susține că schimbările climatice sunt „o escrocherie”, revendicările sale în Groenlanda se bazează pe efectele directe ale încălzirii globale, care a redus dramatic cantitatea de gheață de la nordul insulei arctice.
„Groenlanda a devenit mai atractivă datorită beneficiilor economice pe care le-ar putea obține (Trump – n. red.)”, spune Sherri Goodman, cercetătoare la Atlantic Council.
Trump susține că-și dorește teritoriul pentru localizarea sa strategică și pentru resursele naturale din abundență – diamante, litiu și cupru.
Noul scandal al tarifelor
Președintele american a anunțat, sâmbătă, că va pedepsi cu noi tarife comerciale țările care au trimis trupe în Groenlanda, recent.
Negocierile din ultimele zile dintre miniștrii de externe din Groenlanda și Danemarca pe de-o parte și oficialii americani Vance și Rubio de cealalta, s-au încheiat cu un „dezacord fundamental”, conform șefului diplomației daneze, Lars Lokke Rasmussen.
Posibilitatea ca Trump să folosească forța pentru a anexa Groenlanda, așa cum a sugerat în trecut, ar putea să ducă la prăbușirea alianței occidentale.
Eforturile sale de a obține teritoriul reprezintă cel mai concret exemplu al felului în care schimbările climatice influențează geopolitica.
În condițiile în care cele mai nrodice părți ale planetei continuă să se încălzească, efectele ar putea să schimbe felul în care operează comunitatea internațională.
„Eliberarea Arcticii de gheață maritimă, cel puțin sezonier, va crea un nou teatru pentru competiție economică și de securitate”, spune Joseph Majkut, director pentru securitatea energiei și schimbări climtice la Centru pentru Studii Internaționale și Strategice.
„Deși știm că asta urma să se întâmple la un moment dat, ne aflăm într-un punct de inflexiune”.
Noi rute comerciale
Gheața maritimă arctică își atinge volumul maxim în jurul lunii martie – apa îngheață progresiv în timpul iernii, ajunge la vârf în această perioadă, după care se topește din nou progresiv, până ajunge la cel mai scăzut nivel în septembrie.
De-a lungul ultimilor 50 de ani, schimbările la nivelul gheții arctice au arătat că se eliberează noi rute pentru transporturi comerciale, în condițiile în care unele zone rămân libere de gheață pentru perioade mai lungi.
Astfel, există ruta nordică de-a lungul coastelor Rusiei și pasajul nord-vestic de-a lungul nordului canadian. Analiștii spun că vasele de tip spărgător de gheață au capacitatea să treacă prin zone cu gheață subțire și deja au început să exploateze „ruta centrală”.
În octombrie, un vas-container al Chinei a folosit ruta nordică, ajungând mai repede cu 20 de zile decât în mod normal la destinația sa.
Dacă regiunea devine liberă de gheață în verile viitoare, asta ar putea să remodele întreg comerțul global. De această realitate ne despart doar câteva decenii, deși predicțiile exact depind de cât de repede se va încălzi planeta.
Un studiu din 2021 în revista Nature a simulat diverse scenarii – dacă planeta se încălzește cu două grade Celsius peste media anilor 1850-1900, perioada în care zona arctică poate fi folosită pentru comerț va fi de 63 de zile, în timp ce dacă creșterea este de 3,5 grade, perioada va ajunge să fie de aproximaitv trei luni în fiecare an.
E greu de prezis, însă, cât de repidă va fi încălzirea globală în viitor și, în orice caz, escaladările viitoare nu vor fi dependente de viteza cu care se încălzește Arctica.
Riscuri importante
De asemenea, se subestimează riscurile unei topiri accelerate a Arcticii, avertizează cercetătorii. Indiferent de cât de repede va veni vremea unei veri fără gheață în regiunea, riscurile nu vor dispărea iar regiunea va fi dominată de un mediu extrem.
„O să treacă multă vreme până ne vom certa pe proprietăți la plajă sau până vom proteja oamenii de crocodili acolo”, spune Majkut
Zack Labe, climatolog, spune că fără gheață maritimă, comunitățile de acolo vor pierde o formă de protecție crucială.
„În mod normal, gheața acționează ca un tampon pentru valuri și rafale de vânt puternice”, a declarat el. Gheața protejează și în fața inundațiilor și eroziunii plajelor. Arctica „topită” a viitorului va produce și condiții de navigare oceanică neprevăzută.
„E posibil să devină chiar mai riscant pentru vase să navigheze în aceste zone decât în trecut”, spune Labe.
Deși Trump continuă să vorbească tare și apăsat de Groenlanda, el nu a recunoscut niciodată rolul tot mai activ al schimbărilor climatice în zona arctică. Un negaționist fervent al schimbărilor climatice, președintele american a tăiat finanțarea pentru un număr mare de inițiative care ar mai fi putut ameliora situația.
„Schimbările climatice sunt un risc de securitate națională semnificativ”, spune Goodman. „Deschiderea rutelor maritime, a condițiilor de îngheț, contirbuie la situațiile geopolitice intense prin care trecem”.
Ştiri video recomandate
