Starmer nu crede că Trump ia în considerare o acțiune militară în Groenlanda. Sanchez: „L-ar face pe Putin cel mai fericit om din lume”

O invazie americană a Groenlandei l-ar face pe Vladimir Putin ”cel mai fericit om din lume”, i-ar oferi o justificare a invaziei ruse a Ucrainei şi ar slăbi NATO, avertizează premierul spaniol Pedro Sanchez într-un interviu acordat în weekend cotidianului catalan La Vanguardia, relatează Euronews.

Orice acţiune unilaterală a Statelor Unite împotriva integrităţii teritoriale a Danemarcei, vizând teritroiul autonom danez Groenlanda, ar consolida retroactiv logica expnasionistă a Kremlinului, consideră şeful Guvernului de la Madrid.

Fostul secretar general al NATO, George Robertson, crede că Statele Unite nu vor ataca militar Groenlanda şi că escaladarea retorică în legătură cu insula este doar o "tehnică de negociere" a preşedintelui american Donald Trump, potrivit celor afirmate într-un interviu publicat luni de agenţia spaniolă de presă EFE, conform Agerpres.

Britanicul în vârstă de 79 de ani a condus NATO între 1999 şi 2003 şi tocmai ce a participat la acţiunile de marcare a 80 de ani de la înfiinţarea ONU, care au avut loc la Methodist Central Hall din Londra.

Purtând pe reverul hainei un pin cu steagul Regatului Unit şi cel al Ucrainei împletite, el afirmă că Alianţa Nord-Atlantică este mai puternică pentru că există mai multe ţări membre, dar în acelaşi timp mai slabă pentru că unele state "nu aderă la principiile fundamentale ale apărării colective şi pun la îndoială elemente fundamentale, precum articolul 5".

Această prevedere a Tratatului Atlanticului de Nord, care stabileşte că un atac armat asupra unui membru al NATO va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor, a revenit în discuţie după ameninţările - uneori militare, alteori tarifare - ale preşedintelui Trump de a anexa cu forţa Groenlanda, aflată în prezent sub suveranitatea Danemarcei, şi ea membră a Alianţei.

În acest sens, Robertson afirmă că o eventuală intervenţie militară în insula arctică din partea SUA ar aduce "probleme reale" pentru NATO şi ar pune în pericol însăşi existenţa sa, dar se arată convins că acest lucru nu se va întâmpla.

"Nu cred că este realist. Cred că ar putea fi vorba de o tactică de negociere (...) Este foarte posibil ca preşedintele Trump, la cei 80 de ani ai săi, să fie implicat în această negociere", afirmă fostul secretar general al Alianţei.

Robertson subliniază, de asemenea, că SUA sunt mult mai mult decât Trump. "Există şi Congresul, iar în ultimele zile unii membri republicani au lăsat clar să se înţeleagă că nu susţin ceea ce spune preşedintele despre Groenlanda şi că cred cu tărie în NATO. În plus, secretarul (de stat Marco) Rubio este cel care a redactat rezoluţia care precizează că doar Congresul poate scoate ţara din Alianţă."

Deşi exclude, pentru moment, o invazie americană în Groenlanda, fostul şef al NATO afirmă că regiunea arctică va deveni din ce în ce mai importantă pentru securitate, atât la nivel european, cât şi global, şi de aceea consideră importantă creşterea prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în zonă.

"Rusia devine tot mai agresivă, China revendică statutul de naţiune arctică, ruta Mării Nordului se extinde şi există o cantitate mare de minerale rare în regiune. Prin urmare, în mod inevitabil, aceasta a devenit un câmp de dispută şi de potenţial conflict în viitor", analizează Robertson.

Dincolo de regiunea arctică sau de conflictul din Ucraina, scoţianul afirmă că nu are "nicio îndoială" că Occidentul este deja "atacat" de Rusia şi alte ţări prin "atacuri cibernetice, asasinate selective, sabotaje organizate, ingerinţe electorale şi campanii de dezinformare".

"Trebuie să fim conştienţi de acest lucru, să fim pregătiţi pentru el şi să fim capabili să îl contracarăm", a continuat Robertson.

Pe această linie, el consideră că NATO trebuie să fie "testată" şi să demonstreze că are capacitatea de a apăra "fiecare milimetru din teritoriul său", dar acest lucru implică faptul că trebuie să se cheltuiască mult mai mulţi bani, în special de către ţările europene, pentru a fi pregătite de război şi ca măsură de descurajare pentru oricine ar putea încerca să le provoace.

La summitul NATO organizat la Haga în 2025, toţi aliaţii s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare şi securitate până în 2035, cu excepţia Spaniei, unul dintre statele membre care investeşte cel mai puţin în acest sector şi care a negociat un acord flexibil privind un procent de până la 2,1%.

"Poziţia este corectă şi a fost convenită colectiv. Spania a rămas în afara acestui acord, dar ei ştiu ce au de făcut. (...) Este un munte mare de escaladat. Un procent de 5% reprezintă o sumă mare de bani, miliarde de dolari, dar pentru ca să fie în siguranţă continentul vor trebui cheltuiţi", susţine Robertson.

Robertson priveşte cu optimism viitorul NATO şi este sigur că, peste câţiva ani, Alianţa Nord-Atlantică nu doar că va continua să existe, ci chiar îşi va mări dimensiunea.

"Am petrecut patru ani încercând să conving Suedia şi Finlanda să solicite aderarea la NATO. Vladimir Putin a reuşit asta în doar patru săptămâni", a mai afirmat fostul secretar general al NATO. 

„De fapt, nu cred. Cred că această problemă poate fi și ar trebui rezolvată printr-o discuție calmă”, a declarat luni premierul britanic Keir Starmer.

„ Am vorbit aseară cu mai mulți lideri ai UE, am vorbit aseară cu Ursula von der Leyen și intenționez să o fac din nou, fie astăzi, fie mâine, pentru a fi în strânsă legătură. Există o unitate și o coordonare adecvate în răspunsul nostru.”

„Vor decide exact ce vor face în continuare în cursul zilelor următoare, dar lucrăm îndeaproape cu ei”, a mai spus premierul britanic.

Amenințările tarifare ale lui Trump sunt „complet greșite”, războiul comercial „nu este în interesul nimănui”, a mai spus Starmer.

Preşedintele american Donald Trump a declarat luni într-o scrisoare adresată prim-ministrului norvegian Jonas Gahr că, după ce Norvegia nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace, „nu mai simte obligaţia de a se gândi doar la pace”, informează EFE, potrivit Agerpres.

„Dragă Jonas, având în vedere că ţara ta a decis să nu îmi acorde Premiului Nobel pentru Pace pentru că am oprit opt războaie, şi mai multe, nu mai simt obligaţia de a mă gândi doar la pace, deşi întotdeauna va fi predominantă, ci acum pot să mă gândesc la ceea ce este bine şi potrivit pentru Statele Unite”, se arată într-un mesaj divulgat de corespondentul PBS News, Nick Schifrin.

Citește continuarea AICI.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a acuzat Danemarca că nu a reuşit să facă nimic pentru a înlătura „ameninţarea rusă” din Groenlanda.

„Acum este momentul şi se va rezolva!", a spus Donald Trump într-o postare publicată pe contul său de Truth Social.

„De 20 de ani, NATO spune Danemarcei că „trebuie să îndepărtaţi ameninţarea rusă din Groenlanda”. Din păcate, Danemarca nu a putut face nimic în acest sens”, a adăugat Trump.

Oficialii danezi şi alţi oficiali europeni au subliniat că Groenlanda este deja acoperită de pactul de securitate colectivă al NATO.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va întâlni luni cu miniştri din Danemarca şi Groenlanda, pe fondul escaladării disputei dintre ţările europene şi Statele Unite privind Groenlanda, relatează dpa, preluată de Agerpres.

Ministrul de externe groenlandez, Vivian Motzfeldt, şi ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, vor participa la întâlnire la sediul NATO din Bruxelles.

Nu au fost planificate pentru moment nicio conferinţă de presă sau alte evenimente media.

Întâlnirea are loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump doreşte să preia controlul asupra Groenlandei, argumentând că un control al SUA asupra insulei este crucial pentru blocarea expansiunii ruseşti şi chineze. Aliaţii săi europeni din NATO, printre care şi Danemarca, se opun strict inţiativei preşedintelui american.

Groenlanda face parte din Danemarca. Cu o populaţie puţin sub 57.000 de locuitori, Groenlanda a declarat în repetate rânduri
că nu doreşte să devină parte a Statelor Unite.

Aliaţii NATO afirmă, de asemenea, că Groenlanda nu trebuie să fie preluată de SUA pentru a proteja Arctica.

Trump a declarat sâmbătă că va impune taxe vamale de 10% pentru bunurile din opt ţări europene începând cu 1 februarie, care vor creşte la 25% de la 1 iunie dacă nu se va ajunge la un acord în această privinţă, însemnând "achiziţionarea completă şi totală" a Groenlandei.

Pe lângă Danemarca, vor fi afectate de taxele vamale Germania, Franţa, Regatul Unit, Olanda, Norvegia, Finlanda şi Suedia, a anunţat Trump.

Statele europene iau în considerare represalii tarifare de 93 de miliarde de euro împotriva Statelor Unite sau chiar restricționarea companiilor americane de la a mai participa la piața europeană, relatează Financial Times.

Europenii vor ca acesta să fie răspunsul blocului la amenințările lui Donald Trump și la cererile sale imperative de a pune mâna pe Groenlanda, declarații care au declanșat cea mai criză în relațiile transatlantice din ultimele decenii.

Măsurile sunt pregătite pentru ca liderii europeni să aibă capacitate de presiune la întâlnirile cruciale care vor avea loc la Forumul Economic Mondial de la Davos, săptămâna viitoare.

Ei încearcă să găsească un compromis care să evite o ruptură profundă și permanentă în alianța militară occidentală. Un astfel de deznodământ ar reprezenta o amenințare existențială la adresa securității europene.

Lista de tarife fusese pregătită încă de anul trecut, însă fusese suspendată până pe 6 februarie pentru a evita un război comercial la scară largă.

Reactivarea lor a fost discutată, duminică, de cei 27 de ambasadori UE. S-a luat în calcul inclusiv folosirea instrumentului anti-coerciție, prin care se poate limita accesul companiilor americane le piața UE.

Franța și Germania coordonează răspunsul comun al blocului, iar miniștrii de finanțe ai celor două guverne urmează să se întâlnească la Berlin. Va urma, apoi, o întâlnire, la Bruxelles, cu restul omologilor europeni.

Trump, care va participa la evenimentul de la Davos, ar urma să aibă conversații private cu mai mulți lideri europeni, inclusiv cu Ursula von der Leyen.

„Vrem să cooperăm, nu suntem noi cei care căutăm conflictul”, a declarat Mette Frederiksen, șefa guvernului de la Copenhaga.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a atacat pe aliații europeni ai SUA, spunând că Europa „proiectează slăbiciune”, în timp ce SUA „proiectează putere” și că, din acest motiv, administrația Trump e îndreptățită să-și amenințe partenerii cu anexarea teritoriilor lor.

„Cred că europenii vor înțelege că e cel mai bun lucru pentru Groenlanda, cel mai bun lucru pentru Europa și cel mai bun lucru pentru Statele Unite”, a spus el. El a continuat spunând că „Trump crede cu tărie că nu ne putem externaliza securitatea”.

„Lupta pentru Arctica este reală, noi ne-am menține garanțiile de securitate, iar dacă ar fi un atac din partea rușilor sau din altă zonă, noi am fi trași în conflict.

Europenii proiectează slăbiciune, SUA proiectează putere”, a declarat Bessent.

Întrebat dacă crede că uremază o acțiune militară a SUA și dacă această opțiune e încă pe masă, Bessent a spus că nu a avut această discuție cu Trump.

Ambasadorii europeni organizează o reuniune de urgență la Bruxelles, în cadrul căreia se va discuta problema Groenlandei și a amenințărilor SUA.

Cipru, care deține în prezent președinția rotativă UE, a transmis că a solicitat reuniunea ambasadorilor din cele 27 de țări ale uniunii.

Diplomații UE au denunțat rapid amenințările lui Donald Trump, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declarând că acestea „ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”.

Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a adoptat un ton similar, susținând că China și Rusia se vor distra de minune după anunț.

Ministrul danez de externe l-a îndemnat din nou pe Trump să renunțe la planurile sale de a pune mâna pe Groenlanda.

Lars Lokke Rasmussen a discutat cu ministrul norvegian de externe, la Oslo.

Rasmussen a început conferința de presă spunându-le reporterilor că războiul din Ucraina este la un punct critic și că nu trebuie uitat din cauza discuțiilor pe tema Groenlandei.

El a spus și că Danemarca face eforturi să-l facă pe Donald Trump să renunțe la ideea anexării Groenlandei, dar în ciuda agresivității și amenințărilor SUA, el spune că dorește să continue pe o cale diplomatică.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că a discutat cu Donald Trump despre situația din Groenlanda și Arctica.

Într-o postare pe Twitter, după discuția sa cu Trump, Rutte a declarat – „Vom continua să lucrăm pe această chestiune și abia aștept să ne întâlnim la Davod, la sfârșitul săptămânii”.

Președintele SUA urmează să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveția, la sfârșitul săptămânii. Acolo vor fi prezenți și liderii Franței, Germaniei, Olandei și Finlandei.

Președintele Nicușor Dan a avut o primă reacție la escaladarea tensiunilor dintre Europa și SUA, după ce președintele Trump a anunțat tarife suplimentare țărilor care nu sunt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA.

„Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente. Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, a scris președintele României.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, care va fi „întreaga zi în contact cu omologii săi europeni”, va cere „activarea instrumentului anti-coerciţie” al Uniunii Europene dacă ameninţările cu tarife vamale suplimentare formulate de Donald Trump vor fi puse în aplicare, au anunţat, duminică, surse din anturajul lui, informează AFP, citată de Agerpres.

Acest instrument, a cărui punere în aplicare necesită majoritatea calificată a ţărilor din UE, permite, între altele, îngheţarea accesului la pieţele publice europene sau blocarea unor investiţii.

De asemenea, ameninţările comerciale americane „pun problema validităţii acordului” asupra tarifelor vamale încheiat între Uniunea Europeană şi SUA în iulie anul trecut, a dezvăluit un apropiat al preşedintelui francez.

O echipă de recunoaştere trimisă în Groenlanda, formată din 15 militari germani, urma să revină, duminică, la Copenhaga, a comunicat agenţiei dpa un purtător de cuvânt al forţelor armate.

Soldaţii germani sosiseră în Groenlanda vineri, în cadrul misiunii de recunoaştere conduse de Danemarca înaintea unui exerciţiul militar planificat, Arctic Endurance. La misiune au participat efective reduse şi din alte state europene membre ale NATO.

Purtătorul de cuvânt al centrului de comandă şi control al misiunii a afirmat că soldaţii germani şi-au îndeplinit misiunea, iar rezultatele recunoaşterii vor fi analizate în zilele următoare.

Forţele europene limitate au fost desfăşurate în Groenlanda după insistenţele preşedintelui american, Donald Trump, pentru achiziţionarea insulei de la Danemarca, aliată în NATO cu Statele Unite.

Sâmbătă, Trump a crescut nivelul presiunilor, anunţând taxe vamale suplimentare pentru opt ţări europene care susţin poziţia daneză.

Opt ţări europene au emis, duminică, o declaraţie comună de solidaritate cu Groenlanda după ameninţările preşedintelui american, Donald Trump, cu anexarea insulei arctice de către SUA, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

„Ca membri ai NATO, ne-am angajat să întărim securitatea în Arctica, în interesul transatlantic comun”, au transmis Finlanda, Franţa, Germania, Norvegia, Olanda, Regatul Unit şi Suedia în comunicatul comun cu Danemarca. 

Cele opt state europene au făcut referire și la amenințările lui Donald Trump de sâmbătă, conform căruia li se vor impune, de pe 1 februarie, taxe vamale suplimentare de zece procente. 

„Ameninţările cu taxe vamale subminează relaţiile transatlantice şi prezintă riscul unei spirale descendente periculoase", transmit statele semnatare. 

Giorgia Meloni, prim-ministra Italiei, a declarat că impunerea de tarife vamale suplimentare de către SUA asupra țărilor care se opun anexării Groenlandei, așa cum a amenințat Donald Trump, „ar fi o eroare”. 

Șefa guvernului italian a dezvăluit că a stat de vorbă cu președintele american în urmă cu câteva ore și i-a spus punctul ei de vedere, relatează Agerpres. 

„Cred că a impune noi sancţiuni astăzi ar fi o eroare. Am discutat cu Donald Trump în urmă cu câteva ore şi i-am spus ce gândesc. Am discutat, de asemenea, cu secretarul general al NATO, care mi-a confirmat că NATO începe să lucreze asupra acestei chestiuni”, a declarat Meloni, în timpul unei deplasări la Seul.

Donald Trump are „multe de pierdut” dacă impune tarife vamale țărilor care se opun anexării Groenlandei de către Statele Unite, a avertizat ministra agriculturii din Franța.  Annie Genevard a spus că astfel de tarife vor avea repercusiuni și asupra agriculturii americane și altor industrii pentru că vor fi contracarate de UE, relatează Agerpres.

„În această escaladare a tarifelor vamale, el are de asemenea multe de pierdut, inclusiv pentru propriii săi agricultori, inclusiv pentru propriile sale industrii”, a declarat Annie Genevard în cadrul emisiunii „Grand randez-vous” pentru Europe 1/Les Echos/CNews.

Escaladarea poate fi „mortală”, a explicat ministra agriculturii, despre un posibil răspuns al UE dacă Trump își îndeplinește amenințările. 

„Această ameninţare, vom vedea dacă el o va pune în aplicare. Uniunea Europeană are o forţă de lovitură posibilă” din punct de vedere comercial, a spus Annie Genevard, adăugând că „acesta este un răspuns care trebuie manevrat cu precauţie, pentru că această escaladare poate fi mortală, dar ea poate fi mortală şi pentru SUA”. 

„Este clar că europenii vor opune rezistenţă SUA”, a declarat Annie Genevard, estimând de asemenea că o impunere a controlului american asupra imensului teritoriu autonom danez este „inacceptabilă şi inimaginabilă”.

Parlamentul European ar urma să nu mai ratifice acordul comercial SUA-UE la votul programat miercuri, după ce Donald Trump a amenințat blocul cu noi tarife de 10% dacă nu primește Groenlanda.

Manfred Weber, liderul parlamentar al PPE, cel mai mare grup din Parlamentul European, a declarat că „aprobarea acordului nu mai este posibilă” după ce Donald Trump a amenințat mai multe țări UE și Regatul Unit cu tarife de 10%, care s-ar majora la 25% din iunie.

Și al doilea cel mai mare grup din PE, cel al social-democraților, a anunțat că nu va mai susține aprobarea acordului.

Împreună, cele două grupuri au 324 din 820 de locuri în Parlamentul European. Cel mai probabil, boicotului i se vor alătura și alte grupuri, precum Verzii.

„PPE este în favoarea acordului comercial SUA-UE, dar având în vedere amenințările lui Donald Trump pe Groenlanda, aprobarea lui mai este posibilă la acest moment”, a spus Weber.

Acordul a intrat în vigoare de anul trecut, în el fiind incluse tarife SUA asupra bunurilor europene de 15%, în timp ce UE are tarife zero pe produsele americane.

Spre iritarea lui Trump, însă, acordul nu a fost încă ratificat de Parlament, care încearcă să treacă noi amendamente.

Europarlamentarul german Bern Lange, care conduce influenta comisie de comerț din PE, a declarat – „În lumina noilor amenințări cu tarife de 10% de la 1 februarie, Nu-mi pot imagina cum vom mai putea să mergem înainte de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Probabil că ne vom suspenda lucrul. În ce mă privește, nu există îndoială că avem un nou pas care nu e în acord cu ce s-a stabilit în Scoția (un de s-a negociat acordul SUA-UE – n. red.)”.

„Am discutat deja intens despre obligația noastră din acord de a pune tarife zero pe produsele americane pentru că nu avem încredere că acordul va fi respectat pe partea cealaltă a Atlanticului. Vom discuta din nou această chestiune cu grupurile politice, miercuri”.

Și Ulf Kristersson, premierul Suediei, a avut o reacție tranșantă - „Vom avea discuții intense pentru un răspuns comun”.

„Nu ne vom lăsa șantajați. Doar Danemarca și Groenlanda decid asupra problemelor legate de Danemarca și Groenlanda. 

Îmi voi apăra întotdeauna țara și vecinii noștri aliați. Aceasta este o problemă a UE care privește mult mai multe țări decât cele care sunt acum menționate în mod special.

Suedia poartă acum discuții intense cu alte țări ale UE, Norvegia și Regatul Unit pentru un răspuns comun”, a scris liderul suedez pe Twitter.

Vi låter oss inte utpressas. Bara Danmark och Grönland bestämmer i frågor som rör Danmark och Grönland. Jag kommer alltid stå upp för mitt land, och för våra allierade grannar. Detta är en EU-fråga som rör många fler länder än de som nu pekas ut. Sverige har nu intensiva…

— Ulf Kristersson (@SwedishPM) January 17, 2026

Comisia Europeană și Consiliul European au transmis un mesaj comun, în răspuns la amenințarea lui Trump cu tarifele.

„Tarifele propuse de Donald Trump ar „submina relațiile și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, au avertizat liderii Consiliului European și ai Comisiei Europene.

Într-o scrisoare comună, Antonio Costa și Ursula von der Leyen accentuează: „Integritatea teritorială și suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internațional”.

Ei fac referire la recentele acțiuni de trimitere a trupelor și navelor europene în Groenlanda, afirmând că acest lucru „răspunde nevoii de a consolida securitatea arctică și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”.

„UE este pe deplin solidară cu Danemarca și cu poporul Groenlandei. Dialogul rămâne esențial și ne angajăm să continuăm procesul început deja săptămâna trecută între Regatul Danemarcei și SUA”, adaugă ei.

„Declarație comună a președintelui Costa și a președintei von de Leyen privind Groenlanda

Integritatea teritorială și suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internațional. Sunt esențiale pentru Europa și pentru comunitatea internațională în ansamblu.

Am susținut în mod constant interesul nostru transatlantic comun pentru pacea și securitatea în Arctica, inclusiv prin NATO. Exercițiul danez precoordonat, desfășurat cu aliații, răspunde necesității de a consolida securitatea arctică și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni.

UE este pe deplin solidară cu Danemarca și cu poporul Groenlandei. Dialogul rămâne esențial și ne angajăm să continuăm procesul început deja săptămâna trecută între Regatul Danemarcei și SUA.

Tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă. Europa va rămâne unită, coordonată și angajată să își susțină suveranitatea”, au transmis Comisia și Consiliul European într-un comunicat comun.

Territorial integrity and sovereignty are fundamental principles of international law. They are essential for Europe and for the international community as a whole.

We have consistently underlined our shared transatlantic interest in peace and security in the Arctic, including…

— António Costa (@eucopresident) January 17, 2026

Prim-ministrul guvernului britanic, Keir Starmer, a spus că Trump „acționează complet greșit” când își amenință aliații cu tarife ca formă de influență.

„Poziția noastră față de Groenlanda este foarte clară – ea face parte din Regatul Danemarcei, iar viitorul ei este o chestiune care depinde doar de groenlandezi și de danezi.

Am spus foarte clar și că Arctic Security (programul de exerciții militare în Groenlanda – n. red.) contează pentru toți aliații NATO și că vom face mai multe împreună pentru a răspunde amenințărilor Rusiei din diferite părți ale Arcticii.

A aplica acum tarife pe aliați pentru că încearcă să consolideze securitatea comună a NATO este complet greșit. Vom discuta, desigur, direct cu administrația Statelor Unite”, a spus Keir Starmer.

Liderii europeni au început să răspundă, sâmbătă seară, la amenințările lui Donald Trump cu noi tarife dacă nu i se dă Groenlanda. Primul care a transmis un răspuns contondent a fost președintele francez, Emmanuel Macron, care i-a transmis lui Trump că „intimidările și amenințările” nu vor funcționa împotriva Europei și că „tarifele nu-și au locul în această conversație”.

„Franța este angajată să protejeze suveranitatea și independența statelor, în Europa și în alte locuri. Pe baza acestui angajament alegem cum acționăm.

Asta arată atașamentul nostru față de Organizația Națiunilor Unite și față de Cartă.

Pe această bază sprijinim și vom continua să sprijinim Ucraina și de aceea am și creat o coaliție a a voluntarilor pentru a obține o pace durabilă și robustă, pentru a apăra aceste principii și securitatea noastră.

Tot pe această bază am decis și să ne alăturăm exercițiului anunțat de Danemarca și de Groenlanda. Nu dăm înapoi de la acastă decizie. Mai ales pentru că are legătură cu securitatea din zona arctică și de la frontierele noastre din Europa.

Nicio formă de intimidare sau de amenințare nu ne va influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nicăieri în lume unde ne confruntăm cu astfel de situații.

Amenințările cu tarifele sunt inacceptabile și nu-și au locul în această conversație. Europenii le vor răspunde într-o manieră unită și coordonată dacă vor fi confirmate. Vom ști cum să păstrăm suveranitatea Europei.

În acest spirit voi vorbi cu partenerii noștri europeni”, a scris Emmanuel Macron, sâmbătă seară, pe Twitter.

Ulterior, au început să răspundă și ceilalți lideri europeni țintiți de Trump în mesajul său.