Două studii publicate joi în revistele Science şi Nature arată că chatboţii pot fi deosebit de convingători în a determina un om să îşi schimbe afilierea politică, chiar şi atunci când aceste programe informatice se bazează pe informaţii eronate, informează AFP, scrie Agerpres.
Cele două studii dezvăluie că anumiţi alegători îşi schimbă opţiunea de vot după ce au purtat o discuţie cu un asistent conversaţional programat să îi convingă pe interlocutorii săi. În cadrul sondajelor efectuate în Statele Unite, Regatul Unit, Canada şi Polonia, participanţii au fost întrebaţi despre preferinţa lor pentru un candidat în raport cu un altul, utilizând o scară de la 0 la 100.
Experimentele efectuate ulterior cu modele de inteligenţă artificială generativă, precum GPT-4o de la OpenAI şi alternativa sa chineză DeepSeek, au arătat că aceste programe AI pot influenţa opiniile politice ale participanţilor.
Astfel, opţiunea respondenţilor care îl susţineau iniţial pe republicanul Donald Trump a crescut cu 4 puncte, pe o scară de 100 de puncte, faţă de adversara sa democrată Kamala Harris.
Experimente similare, efectuate pe susţinătorii candidaţilor opoziţiei din Canada şi din Polonia înainte de alegerile federale şi prezidenţiale din 2025, arată variaţii mai mari. Respondenţii şi-au schimbat opiniile cu până la 10 puncte după ce au discutat cu un astfel de asistent AI.
Potrivit lui David Rand, profesor de ştiinţe informaţionale la Universitatea Cornell din Statele Unite şi totodată unul dintre principalii autori ai celor două studii publicate joi, aceste efecte pot influenţa o proporţie semnificativă din totalul deciziilor de vot.
"Atunci când am întrebat oamenii cum ar vota dacă alegerile ar avea loc astăzi, aproximativ unul din zece respondenţi din Canada şi Polonia şi-a schimbat părerea. Aproximativ unul din 25 în Statele Unite a făcut acelaşi lucru", a spus el, subliniind totuşi că "intenţiile de vot nu sunt întotdeauna aceleaşi cu voturile reale exprimate la urne".
Studiile au arătat că cea mai comună tactică utilizată de chatboturi pentru a-i convinge pe interlocutori era aceea "de a fi politicoşi şi de a furniza dovezi", chiar dacă, într-o mică proporţie, faptele şi dovezile citate de chatboturi erau inexacte.
Chatboturile programate să nu utilizeze probe factuale au fost considerate mult mai puţin persuasive în ceea ce priveşte capacitatea lor de a influenţa opţiunile de vot.
O monitorizare a participanţilor efectuată o lună mai târziu a arătat că efectul persuasiv se redusese la jumătate în Regatul Unit şi cu două treimi în Statele Unite.
"În ştiinţele sociale, orice dovadă a unui efect persistent după o lună este relativ rară", a subliniat David Rand.
Ştiri video recomandate
