Prăpastia dintre nivelurile de avere ale europenilor în vârstă este uriașă: în Luxemburg, gospodăriile cu membri între 65 și 74 de ani au o avere netă medie de 1,22 milioane de euro, în timp ce în Letonia aceasta este de doar 36.300 de euro. Cifrele subliniază modul în care piața imobiliară, pensiile și sprijinul familial definesc siguranța financiară la pensie, scrie Euronews.
Averea la bătrânețe variază dramatic pe tot continentul, influențând nivelul de trai mult peste ceea ce poate oferi o simplă pensie. În unele țări, gospodăriile în vârstă dețin de peste 30 de ori mai multă avere decât cele din altele, demonstrând cât de mult contează contextul economic local.
Așadar, care sunt țările cu cei mai bogați seniori?
Sondajul privind finanțele și consumul gospodăriilor (HFCS), publicat de Banca Centrală Europeană la jumătatea anului 2023, oferă date comparative. În zona euro, gospodăriile cu membri de 65-74 de ani au o avere netă mediană de 185.300 euro. Dintre cele 22 de țări analizate, cifrele variază de la 36.300 euro în Letonia până la 1.219.500 euro în Luxemburg. România nu apare în clasamentul BCE.
Luxemburgul este un caz izolat, fiind detașat de restul clasamentului. Următoarea cifră ca mărime este Malta, cu 310.000 euro.
Belgia și Irlanda, în fața Franței și Germaniei
Excluzând aceste două țări cu populații mici, gospodăriile de vârsta a treia din Belgia și Irlanda sunt cele mai bogate. În Belgia, averea netă medie pentru segmentul 65-74 de ani este de 307.700 euro, iar în Irlanda se apropie de pragul de 300.000 euro, fiind de 296.700 euro.
Franța ocupă locul al cincilea cu 232.800 euro, fiind urmată îndeaproape de Germania, cu 232.100 euro. În Spania, averea medie a acestei grupe de vârstă este de 200.800 euro. Dintre cele mai mari patru economii ale UE, Italia are cea mai mică cifră, 168.000 euro, ceea ce înseamnă că seniorii din Franța și Germania dețin cu peste 60.000 euro mai mult decât cei din Italia.
Austria (188.500 euro) este puțin peste media zonei euro, în timp ce Finlanda (176.100 euro) se află ușor sub aceasta.
Olanda, sub medie
Olanda (134.400 euro) se remarcă prin averea modestă a gospodăriilor de peste 65 de ani, în ciuda unui sistem de pensii foarte bine cotat. Acest lucru subliniază că veniturile mari la pensie nu se traduc întotdeauna prin averi private ridicate. De asemenea, Slovenia (138.200 euro), Grecia (104.300 euro), Cehia (102.900 euro) și Slovacia (100.800 euro) sunt mult sub medie.
La coada listei, pe lângă Letonia, alte cinci țări au o avere netă mediană sub 100.000 euro pentru segmentul 65-74 de ani: Lituania (51.400 euro), Ungaria (54.400 euro), Estonia (73.500 euro), Croația (75.900 euro) și Portugalia (99.200 euro).
Averea netă medie pentru gospodăriile de peste 75 de ani în zona euro este de 144.400 euro, cu 40.900 euro (adică 22%) mai mică decât la segmentul 65-74 de ani. Aproape în toate țările, averea scade după vârsta de 75 de ani, Luxemburg și Belgia fiind singurele excepții. În Austria, scăderea este de 51%, în Germania de 44%, în timp ce în Franța este de doar 14%.
De ce aceste diferențe
Raportul HFCS subliniază că veniturile, structura familiei, proprietatea locuinței și prețurile imobiliare sunt principalii factori ai acestor variații.
Prof. Fabian Pfeffer de la LMU München explică faptul că averea nu este doar rezultatul economisirii individuale, ci rezultatul interacțiunii pe termen lung dintre piețele imobiliare, sistemele de pensii, transferurile familiale și istoria acumulării de active. De multe ori, locuința proprie este cel mai important bun al unei gospodării. „Acolo unde populația a avut acces larg la proprietatea locuinței, averea netă pare mult mai mare. Unde chiria este normă, averea privată pare mai mică, chiar dacă seniorii sunt protejați prin alte mijloace”, a adăugat el.
Pensiile publice nu sunt incluse
Datele privind averea netă nu includ valoarea pensiilor publice sau ocupaționale. Pfeffer subliniază că un sistem public generos poate reduce nevoia de a acumula active private pentru pensie. Astfel, o avere privată mai mică poate reflecta, uneori, un stat social mai puternic, nu o securitate economică precară.
Toby Whelton, de la Intergenerational Foundation, adaugă că rolul bogăției familiei a devenit crucial. Deoarece accesul la proprietate a devenit mai dificil doar prin salariu, asistența financiară de la părinți și bunici determină cine reușește să acumuleze avere de la vârste mai tinere, ceea ce ridică semne de întrebare privind egalitatea de șanse.
Ce este averea netă
Este diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor unei gospodării.
Active reale: valoarea locuinței principale, a altor proprietăți imobiliare, vehicule, obiecte de valoare (bijuterii, artă) și valoarea afacerilor proprii.
Active financiare: depozite bancare, fonduri mutuale, acțiuni, obligațiuni, planuri de pensii voluntare și polițe de asigurare de viață.
Total datorii: credite ipotecare și împrumuturi negarantate ipotecar (credite de consum, carduri de credit, descoperiri de cont).
Ştiri video recomandate
