Reprezentanții industriei maritime încep să trateze perturbările geopolitice actuale nu doar ca p o serie de „urgențe trecătoare”, ci mai degrabă ca pe un fenomen care devine constant și care să fie tratat drept o „caracteristică permanentă” a modului în care se vor desfășura afacerilor, de acum încolo, informează Politico.
Actualele crize mondiale aflate în plină desfășurare - războiul din Ucraina, criza iraniană care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz și atacurile Houthi asupra navelor comerciale din Marea Roșie - au adus în prim-plan subiecte precum siguranța marinarilor, libertatea de navigație și modul în care războaiele influențează strategiile de afaceri.
Magnații industriei maritime sunt astfel nevoiți să ia în calcul o lume în care astfel de crize nu mai reprezintă excepțiile, ci trăstături distincte ale comerțului mondial de bunuri și mărfuri.
![]()
Cargobot care transportă containere de mărfuri intră în portul Miami. Imagine de arhivă cu caracter ilustrativ. Foto: Getty Images
„Ce se întâmplă acum este că sunt mai multe evenimente care se desfășoară în paralel - și nu vorbim de mici conflicte regionale - care pun sub semnul întrebării întregul cadru de reglementare global”, a spus pentru Politico Tim Wilkins, managing director la Intertanko, o organizație care reprezintă interesele armatorilor de tancuri petroliere din întreaga lume. „E o situație extrem de complexă, cu mai multe crize stratificate și totul se petrece atât de rapid, nu ne-am mai confruntat cu așa ceva. Acesta e și motivul pentru care intrăm într-o nouă fază, un nou mod de a face afaceri”.
„Oceanele au devenit arena în care se desfășoară conflictele dintre marile puteri”, iar „industria maritimă a devenit o țintă”
Consiliul Maritim Baltic și Internațional (BIMCO), cea mai mare asociație de transport maritim din lume, a emis la finele lunii mai un nou ghid de măsuri destinat navelor care tranzitează Strâmtoarea Hormuz.
Documentul oferă astfel echipajelor navelor instrucțiuni despre cum să reacționeze la atacurile cu rachete și drone, în cazul în care se confruntă cu perturbări sau bruiaje ale semnalului prin satelit, amenințări cu mine și tentative de abordare a navelor.
„Cred că este destul de clar că armatorii de nave se tem că această situație se poate prelungi”, a declarat Jakob P. Larsen, responsabil pentru siguranță și securitate la BIMCO. „Ei încearcă să prezică toate situațiile potențiale care se pot întâmpla”, a adăugat el.
„Ceea ce vedem astăzi nu se aseamănă cu nimic din ceea ce am văzut în trecut,” a spus Svein Ringbakken, director general al Asociației Norvegiene a Proprietarilor de Nave pentru Asigurarea Riscurilor de Război. „Oceanele au devenit arena în care se desfășoară conflictele dintre marile puteri”, a adăugat el. „Industria maritimă a devenit o țintă, de la Oceanul Arctic până la Marea Chinei de Sud”.
Iar actualul război din Golf și criza iraniană sunt doar cel mai recent semnal al acestui trend global.
„Este rău, e foarte rău. Dar ne confruntăm cu această tendință și, din păcate, viitorul nu arată foarte bine”, a adăugat Svein Ringbakken.
Lumea mai are câteva săptămâni până când blocarea Strâmtorii Ormuz va provoca o criză a petrolului
Recent, reprezentanții industriei petroliere au avertizat administrația Trump că menținerea blocadei în Strâmtoarea Ormuz va epuiza stocurile de petrol și carburanți de pe piața mondială până la niveluri susceptibile a provoca o creștere globală a prețurilor la energie în următoarele săptămâni.
Datele Administrației de Informații Energetice a SUA au început să arate că producătorii țiței au început să se bazeze tot mai mult pe petrolul și combustibilul din rezervoarele ori stocurile deja existente, în condițiile în care fluxul de țiței dinspre Orientul Mijlociu a fost stopat.
„Suntem deja la niveluri periculos de scăzute,” a spus, sub anonimat, un director executiv din industria petrolului. „Am împărtășit aceste îngrijorări la cele mai înalte niveluri ale guvernului despre ceea ce urmează să se întâmple la mijlocul și sfârșitul lunii iunie. ... Sper că acordă atenție stocurilor chiar acum. Am ajuns la fundul rezervorului”.
Iranul a blocat în mode efectiv Strâmtoarea ORmuz din momentul declanșării bombardamentelor americano-israeliene, în data de 28 februarie. Decizia a provocat cea mai mare perturbare mondială a fluxului de țiței: prin Strâmtoarea Ormuz trecea, înainte de criză, circa 20% din traficul global de carburanți.
Șefii companiilor petroliere Exxon Mobil, Chevron au tras un semnal de alarmă și au avertizat că prețurile la carburanți vor urca dacă stocurile existente vor continua să scadă în mod rapid.
Prețul la benzină pe piața SUA a ajuns la 4,26 dolari galonul, cu 1,28 dolari mai mult decât înaintea declanșării crizei iraniene care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz. Vicepreședintele Exxon, Neil Chapman, a avertizat că prețul țițeiului ar putea ajunge la 150-160 de dolari barilul
La nivel global, stocurile au ajuns la 7,5 miliarde de barili, cu 500 de milioane mai puțin decât de la începutul crizei. Însă, arată Politico, toate aceste rezerve de petrol au deja cumpărători dispuși să le achiziționeze, ceea ce ar însemna ca stocurile să nu mai fie „în rezerve” și să atingă deja valori minime, în curând, în anumite zone.