Suprafața totală acoperită de păduri, vegetație forestieră și terenuri cu arbori din România a crescut cu aproximativ 500.000 de hectare, potrivit celui mai recent Inventar Forestier Național (IFN – Ciclul III). În același timp, ritmul anual de creștere a masei lemnoase ajunge la 59 de milioane de metri cubi pe an – un nivel considerat remarcabil la nivel european. Datele au fost prezentate de Comunitatea Forestierilor – Fordaq, relatează Agerpres.
„Rezultatele IFN arată o creştere substanţială a suprafeţei pădurilor, vegetaţiei forestiere şi a terenurilor cu arbori cu aproximativ 500.000 ha, o valoare apropiată de cea dată de recensământul general agricol ca pierdere a suprafeţei folosită ca terenuri agricole între anii 2010 şi 2020. Rata de creştere medie, de 8,5 mc/an/ha, este aproape dublă faţă de creşterea medie a pădurilor din Europa, de 4,4 mc/an/ha, ceea ce arată starea de sănătate şi vitalitatea bună a pădurilor din România. Creşterea totală a pădurilor României, a volumului de masă lemnoasă, este de 59 milioane metri cubi, anual, conform rezultatelor Ciclului III”, a declarat Cătălin Tobescu, președintele Fordaq.
Cum se împarte creșterea
Din creșterea totală, aproximativ 17 milioane de metri cubi reprezintă mortalitate naturală – arbori uscați sau doborâți, în timp ce 15 milioane de metri cubi sunt acumulare netă, adică masa lemnoasă care rămâne efectiv în pădure.
Volumul mediu de lemn pe picior continuă să crească. A ajuns la 348 mc/hectar, față de 339 mc/hectar în ciclul anterior al IFN. Comparativ cu restul Europei, România se află în vârful clasamentului.
„Doar Elveția” are un nivel similar, de 353 mc/hectar, în timp ce media europeană este de 160 mc/hectar.
În ceea ce privește exploatarea, IFN arată că „volumul total recoltat” este de 28 de milioane de metri cubi. Cifra include tot ce înseamnă material lemnos extras din păduri, nu doar ceea ce ajunge comercial pe piață.
„A nu se confunda acest volum cu volumul comercial pus pe piaţă comunicat de INS (18 - 19 milioane mc, anual), volum care nu include volumul cioatei, crengilor, vârfurilor resturile de exploatare. În plus, IFN dă volumul total recoltat din păduri conform metodologiei şi definiţiei IFN a pădurilor (7,2 milioane hectare), nu doar din fondul forestier naţional supus regimului silvic (6,6 milioane hectare)”, explică Tobescu.
Potrivit lui, recoltarea este, de fapt, mult sub potențialul pădurilor românești: „Ceea ce merită subliniat este ponderea foarte mică a recoltei din creşterea totală a pădurii în România, respectiv 3,78 mc/an/ha recoltaţi la o creştere de 8,5 mc/an/ha, rezultând un procent de recoltă de doar 44%. În Europa, procentul mediu este de 63-66%, cu multe ţări recoltând integral creşterea pădurii”.
Mortalitatea naturală este mai mare decât ne place să credem
Un alt semnal de alarmă ține de cantitatea tot mai mare de lemn mort din păduri: 17 milioane metri cubi în fiecare an.
Cătălin Tobescu este de părere că acest fenomen în legătură cu regulile stricte și cu schimbările climatice.
„În ţara noastră avem o pondere de peste 50% a pădurilor cu management certificat conform standardelor internaţionale FSC şi PEFC care impun păstrarea lemnului mort în păduri. Avem reglementări care limitează extragerea lemnului mort prin tăieri de igienă în arii protejate sau angajamente voluntare de silvomediu cu constituirea unor zone de linişte. Toate acestea au un efect măsurabil: lemn mort în păduri. Fenomenul de uscare a pădurilor, care a luat amploare în anii 2024 - 2025, nu este surprins de IFN decât în mică măsură. Cifrele mortalităţii pădurilor sunt foarte probabil mult mai mari în 2025. Suntem foarte aproape de pragul în care aceste volume depăşesc posibilităţile de exploatare şi valorificare şi vor rămâne să putrezească în păduri, afectând şi mai mult starea de sănătate a acestora. Dincolo de mortalitatea naturală a pădurilor, asociată şi respectării unor standarde ridicate privind protecţia biodiversităţii, este nevoie de un management dinamic şi adaptativ al pădurilor pentru a face faţă provocărilor aduse de schimbările climatice”, mai spune președintele Fordaq.
Cum arătau ciclurile precedente ale IFN
Ciclurile precedente ale IFN arată o evoluție constant ascendentă. În Ciclul II (2013–2018), suprafața totală de pădure era estimată la aproximativ 7 milioane de hectare, dintre care 6,9 milioane reprezentau terenuri efectiv acoperite cu arbori.
Volumul total de lemn pe picior ajunsese la 2,3 miliarde de metri cubi, în creștere față de cele 2,2 miliarde de metri cubi măsurate în primul ciclu (2008–2012). Noul ciclu confirmă continuarea acestei tendințe de regenerare și acumulare a masei lemnoase.
Ştiri video recomandate
