Doi copii morți într-o mașină în sudul Franței, trei vârstnici răpuși lângă Bordeaux și cod roșu în peste jumătate dintre departamentele franceze: al treilea val de căldură al anului ucide în vestul Europei, cu temperaturi de până la 40℃. Tot mai multe publicații dau vina pe El Niño, însă experții resping ferm explicația – adevăratul vinovat este încălzirea globală pe termen lung, spun ei, iar fenomenul natural din Pacific nu este decât „o falsă pistă”, scrie The Guardian.
Vestul Europei continuă să se sufoce în al treilea val de căldură al anului, în condițiile în care temperaturile toride nu dau semne că ar scădea înainte de weekend.
Luni (22 iunie), Franța a plasat sub cod roșu mai mult de jumătate dintre cele 96 de departamente continentale, îndemnându-și cetățenii să dea dovadă de „vigilență absolută” și să evite expunerea directă la soare pe durata caniculei.
Asta în timp ce porțiuni întinse din țară se confruntă cu temperaturi de peste 40℃, dar și cu o serie de nopți tropicale – în care temperatura nu coboară sub 20℃ pe parcursul a 24 de ore.
Doi copii, de patru și de doi ani, au fost găsiți morți în mașina familiei lor în sud-estul Franței, luni, autoritățile confirmând că temperaturile ridicate reprezintă „principala pistă de anchetă”. Aceste decese tragice vin după ce trei persoane în vârstă au murit în apropiere de Bordeaux în weekend, din cauza unor probleme de sănătate provocate de temperaturile extreme.
De cealaltă parte a Canalului Mânecii, serviciul meteorologic britanic (Met Office) a emis o avertizare de cod roșu de căldură extremă pentru astăzi și mâine în zone din centrul și sudul Angliei, precum și în Țara Galilor. Temperaturile sunt așteptate să urce până la 39℃ în zilele următoare, iar valorile nocturne vor fi, de asemenea, „foarte ridicate”.
„Umiditatea este și ea un factor, ceea ce face acest val de căldură și mai apăsător, stresul termic fiind un pericol pentru toată lumea”, precizează Met Office.
În Germania, creșterea temperaturilor a sporit riscul de incendii de pădure, în special în sudul și estul țării. Regiuni precum Bonn, Stuttgart și Frankfurt se pregătesc pentru temperaturi apropiate de 40℃ în weekend.
Este El Niño cauza valului de căldură torid din Europa?
La începutul acestei luni, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) a anunțat că, în mod oficial, în Pacificul tropical s-au instalat condițiile specifice fenomenului El Niño, după luni întregi de monitorizare.
Mulți meteorologi avertizează că El Niño ar putea fi cel mai puternic fenomen de acest fel din ultimele decenii, ceea ce a dus la apariția în presă a noțiunii de așa-numit „Super El Niño”. Totuși, aceasta nu este o categorie științifică oficială și nu este folosită de NOAA.
El Niño (în spaniolă, „băiatul”) este un fenomen natural care apare atunci când temperaturile apei din estul Oceanului Pacific devin neobișnuit de ridicate. Acest lucru poate împinge în sus temperaturile globale, deschizând calea spre fenomene meteo mai extreme.
Episoadele anterioare de El Niño, precum cel din perioada mai 2023 – martie 2024, au contribuit la temperaturi record care au alimentat o serie de valuri de căldură mortale, incendii de vegetație și inundații în întreaga lume.
Experții de la Institutul IHE Delft pentru Educație în Domeniul Apei din Țările de Jos au avertizat că El Niño poate avea o serie de efecte în lanț dincolo de temperaturile mai ridicate, printre care secetă, insecuritate alimentară și chiar penurie de electricitate.
Multe publicații pun actualul val de căldură din Europa pe seama lui El Niño, însă Ioanna Vergini, fondatoarea platformei globale de prognoză meteo WYF24, declară pentru Euronews Earth că acest lucru este „greșit din punct de vedere meteorologic”.
„Pacificul nu se află acum într-o stare puternică de El Niño, iar chiar și atunci când se află, influența sa directă asupra căldurii din timpul verii europene este slabă și insuficient delimitată”, explică ea.
„Acesta este un clasic fenomen de blocare a curentului-jet, care acționează pe un fond record de cald. Domul de căldură este mecanismul; încălzirea pe termen lung este amplificatorul; El Niño este o falsă pistă”.
Când și unde lovește El Niño?
Deși efectele lui El Niño pot fi severe, perturbările se resimt în principal în zona tropicală. Inundațiile sunt un risc frecvent în America de Sud, cum ar fi în nordul statului Peru, și pot ajunge până în părți din Africa de Est, Asia Centrală și sudul SUA.
Riscul de secetă și de incendii de vegetație crește în timpul lui El Niño, mai ales în mare parte din Australia, în nordul Americii de Sud și în țări asiatice precum Indonezia.
În Europa și în Marea Britanie, efectele lui El Niño sunt mult mai indirecte – dar pot totuși spori probabilitatea unor condiții mai instabile spre finalul anului, precum o vreme mai blândă, mai ploioasă și mai vântoasă în toamnă și la începutul iernii.
„El Niño poate fi asociat și cu perioade mai reci și mai calme la sfârșitul iernii în Marea Britanie”, precizează Met Office. „Totuși, eventualele efecte vor fi evaluate mai în detaliu spre finalul anului, pe măsură ce prognozele evoluează”.
Experții în climă estimează că, la finalul acestui an și în 2027, lumea va înregistra probabil temperaturi foarte ridicate – dar acest lucru nu contribuie la căldura intensă care a cuprins deja mare parte din vestul Europei.
El Niño „vine și pleacă” – schimbările climatice, nu
Cele mai multe episoade de El Niño au crescut temporar temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2℃.
Acest lucru nu este la fel de semnificativ ca schimbările climatice provocate de om, care au împins temperatura globală la suprafață în sus cu aproximativ 1,3 – 1,5℃ față de nivelurile preindustriale.
Efectele lui El Niño sunt, prin urmare, agravate de o lume deja în curs de încălzire. De aceea, 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor – mai cald decât anul cu El Niño 2016 – în pofida efectului natural de răcire al unui episod La Niña.
La Niña (în spaniolă, „fata”) răcește de regulă temperaturile globale prin intensificarea vânturilor alizee și prin aducerea apei mai reci din adâncuri la suprafață, în Pacificul ecuatorial. La Niña apare tot neregulat, dar tinde să dureze mai mult decât El Niño.
„El Niño este un fenomen natural”, spunea în mai climatologa Friederike Otto, de la Imperial College London, înainte ca fenomenul El Niño să fi început oficial. „Vine și pleacă”.
Europa se încălzește de peste două ori mai repede decât media globală, temperaturile crescând cu aproximativ 2,5°C față de nivelurile preindustriale.
Părți din Europa se întind până în Arctica, regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe Pământ, unde temperaturile cresc în ritm de trei-patru ori mai mare decât media globală. Pe măsură ce zăpada și gheața se topesc, suprafața Pământului reflectă mai puțină lumină solară, în timp ce suprafețele mai întunecate, acum expuse, absorb mai multă căldură, accelerând topirea.
Controlul emisiilor a ajutat Europa să reducă poluarea aerului, ceea ce a adus beneficii ample pentru sănătatea umană și pentru mediu. Dar a redus totodată și norii de joasă altitudine produși de aerosoli, care acționau ca o barieră de răcire.
Ştiri video recomandate
