Vortexul polar arctic, un inel de vânturi puternice care în mod normal ține aerul extrem de rece captiv deasupra Polului Nord, slăbește neobișnuit de devreme în acest an, potrivit meteorologilor. Deși acest fenomen nu garantează neapărat că vom avea o iarnă severă, această perturbare ar putea crește riscul pentru condiții mai reci și mai uscate în anumite regiuni din emisfera nordică, mai târziu în acest sezon, relatează Reuters.
Vortexul polar trece printr-o perturbare fără precedent pentru această perioadă a anului. Pe 10 noiembrie 2026, vânturile din jurul vortexului polar stratosferic și-au inversat direcția, marcând astfel cel mai timpuriu episod de încălzire stratosferică bruscă (SSW) înregistrat vreodată. Evenimentul a avut loc cu aproximativ două săptămâni și jumătate mai devreme decât orice episod similar din aproape 70 de ani de observații.
Ce este vortexul polar
Atunci când spun vortex polar, meteorologii se pot referi la două sisteme meteo diferite: vortexul polar stratosferic și vortexul polar troposferic.
De interes în acest moment este vortexul polar stratosferic, un inel de vânturi puternice care se deplasează de la vest la est și înconjoară regiunea arctică. Vortexul ajută la menținerea aerului extrem de rece deasupra Arcticii, la altitudini cuprinse între aproximativ 10 și 50 de kilometri deasupra suprafeței Pământului.
Cum influențează vremea
Vortexul polar rămâne, de obicei, puternic deasupra Arcticii, menținând aerul rece în interiorul acestuia și având un impact redus asupra vremii pe restul planetei.
În unele ierni, însă, vortexul se poate slăbi sau poate fi perturbat, asemenea unui titirez care își pierde echilibrul după ce este lovit, a explicat Jennifer Francis, cercetătoare în domeniul științelor atmosferei.
Atunci când se întâmplă acest lucru, adesea urmează fenomene meteorologice severe de iarnă în Eurasia și America de Nord, deoarece aerul polar rece este împins spre sud, a adăugat ea.
Una dintre principalele cauze este un fenomen cunoscut sub numele de încălzire stratosferică bruscă, în timpul căruia temperaturile din straturile superioare ale atmosferei, deasupra Arcticii, cresc rapid.
Deși aceste fenomene au loc la o altitudine înaltă în atmosferă, un vortex polar slab poate afecta inclusiv vânturile din apropierea solului, uneori chiar o săptămână sau două mai târziu.
Acest lucru poate permite aerului rece din est să pătrundă în Europa, perturbând vânturile obișnuite dinspre vest, blânde și umede, care vin dinspre Atlantic, și sporind riscul de temperaturi sub pragul de îngheț, brumă și ninsoare.
Astfel de perturbări sunt mai frecvente în ianuarie și februarie, însă în acest an fenomenul s-a produs neobișnuit de devreme.
Adam Scaife, șeful departamentului de prognoze pe termen lung din cadrul serviciului meteorologic britanic Met Office, a declarat că au mai existat prăbușiri ale vortexului polar în luna noiembrie, dar niciodată atât de devreme în cursul acestei luni.
De ce s-a prăbușit vortexul polar atât de devreme
Slăbirea neobișnuit de timpurie a vortexului polar înseamnă că factorii care îl perturbă s-au manifestat mai devreme în iarnă decât în mod normal, a transmis Centrul Național pentru Științe Atmosferice din Marea Britanie.
Oamenii de știință încă investighează cauzele, însă fenomenul ar putea fi legat de o combinație de perturbări atmosferice și temperaturi neobișnuit de ridicate ale apelor oceanice din regiunea arctică.
Un alt factor posibil este fenomenul El Niño, de o intensitate excepțională, care se dezvoltă în acest an. El Niño modifică tiparele de precipitații deasupra Oceanului Pacific, declanșând unde atmosferice ample care se pot deplasa spre Polul Nord și pot exercita presiune asupra vortexului polar, slăbind vânturile acestuia. Totuși, această influență este, în general, mai puternică în a doua parte a iernii, ceea ce face mai puțin probabil ca fenomenul să explice, de unul singur, perturbarea neobișnuit de timpurie.
Meteorologii cred că un alt factor care ar fi putut duce la slăbirea vortexului polar îl reprezintă temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor oceanice din nordul Scandinaviei și vestul Rusiei.
Cercetări recente sugerează că reducerea suprafeței gheții marine în această regiune permite oceanului să elibereze mai multă căldură în atmosferă, ceea ce ar putea perturba vortexul polar.
Așadar, un vortex polar slab înseamnă că vom avea o iarnă rece? Răspunsul este nu.
Slăbirea vortexului polar crește probabilitatea unor condiții meteorologice mai reci, dar fenomenul nu reprezintă, de unul singur, o prognoză sigură.
Alte tipare atmosferice pot amplifica sau contracara acest efect. Cercetările sugerează că aproximativ două treimi dintre episoadele de încălzire stratosferică bruscă sunt urmate de condiții mai reci și mai uscate decât în mod normal în nordul și nord-vestul Europei.
Afectează schimbarea climatică vortexul polar?
Nu există deocamdată dovezi clare care să indice că schimbarea climatică a afectat pe termen lung vortexul polar.
Meteorologii spun că acest sistem trece prin variații naturale de amploare de la an la an și de la un deceniu la altul.
Perioadele în care vortexul a fost mai slab în intensitate, precum la începutul anilor 1960, au coincis cu unele dintre cele mai reci ierni din Europa. Perioadele în care vortexul a fost mai puternic, precum în anii 1990, au fost asociate cu ierni mai blânde și mai umede.
Cercetătorii spun că vor fi necesare mai multe observații înainte de a putea stabili o legătură solidă între schimbările climatice și evoluția vortexului polar.