Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, atrage atenţia asupra lipsei de claritate din procesul de desemnare a viitorului premier, miercuri, susţinând că guvernarea nu ar trebui să fie rezultatul unor preferinţe personale sau al negocierilor opace, ci al unei logici politice şi instituţionale coerente. "Desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru ar trebui să se afle atât în litera, cât și în spiritul Constituției. Nu există o formulă «magică» prin care să poată fi identificat instantaneu cel mai potrivit nume pentru funcția de premier", a subliniat Remus Pricopie.
Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, a transmis astăzi, într-un mesaj scris pe o reţea socială că, într-o democraţie parlamentară, "desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru ar trebui să se afle atât în litera, cât şi în spiritul Constituţiei", iar cetăţenii au dreptul să înţeleagă criteriile din spatele unei astfel de decizii.
Declaraţiile lui Repus Pricopie vin la doar o zi după ce președintele României, Nicușor Dan, i-a informat pe liderii fostei coaliții că intenționează să îl propună pe Eugen Tomac pentru funcția de premier. Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, discuțiile s-au blocat însă la formarea guvernului. Şeful statului a avut discuții cu Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, la Cotroceni urmând să meargă, și liderul UDMR Kelemen Hunor.
"Există un model clar pentru desemnarea viitorului premier? Desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru ar trebui să se afle atât în litera, cât și în spiritul Constituției. Într-o democrație parlamentară – uneori cu accente semi-prezidențiale –, guvernarea nu poate fi rezultatul unei simple preferințe personale, ci trebuie să aibă o logică politică și instituțională inteligibilă pentru societate și asumată de Parlament.
Desigur, nu există o formulă «magică» prin care să poată fi identificat instantaneu cel mai potrivit nume pentru funcția de premier. Politica nu este matematică, ci negociere. Există însă ceva la fel de important: un model de gândire coerent, aplicat situației concrete, care să explice de ce o anumită variantă este considerată mai potrivită decât alta.
Iar acest lucru contează. Oamenii nu vor doar să afle cine va fi premierul. Vor să înțeleagă de ce acel nume și nu altul. Care este logica politică, instituțională și constituțională din spatele deciziei?", şi-a început Remus Pricopie postarea făcută pe Facebok.
El compară actualul context politic cu formulele guvernamentale anterioare, susţinând că, în lipsa unei arhitecturi clare de guvernare, spaţiul public riscă să rămână dominat de "ceaţă politică", cu multe nume vehiculate, dar fără o direcţie explicită a viitorului executiv.
"În perioada formulei «Nicu și Marcel», indiferent dacă unii agreau sau nu numele celor doi lideri, exista totuși o justificare clară: liderii principalelor două partide își asumau împreună guvernarea, într-o formulă de coaliție construită pe un echilibru politic de tip 50% - 50%, până la alegeri. Exista o logică a reprezentării și a responsabilității împărțite.
La fel, și formula guvernamentală din 2025, construită în jurul lui Ilie Bolojan, a avut o logică politică explicită, prezentată public: ideea unei mari coaliții pro-europene și democratice, menită să asigure stabilitatea instituțională și să limiteze ascensiunea forțelor extremiste și pro-ruse. Dincolo de simpatii sau antipatii politice, exista o explicație coerentă privind arhitectura guvernării și obiectivul strategic urmărit.
Astăzi însă, după ruptura formulei convenite în iunie 2025 între PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, întrebarea esențială este alta: care este logica pe baza căreia se construiește noul guvern?
Dacă vorbim despre un premier independent, cu autoritate profesională și credibilitate externă, atunci apar anumite criterii și, inevitabil, anumite nume. Dacă vorbim despre un lider politic, logica se schimbă: contează forța parlamentară, capacitatea de negociere, relația cu partidele și legitimitatea electorală. În mod firesc, vor rezulta alte profiluri și alte opțiuni.
Problema nu este, așadar, doar numele viitorului premier. Problema este dacă există un model clar de construcție politică și instituțională pe care cetățenii să îl poată înțelege, analiza și, eventual, accepta – chiar dacă nu sunt de acord cu toate detaliile.
Pentru că, în absența unei logici coerente și explicite, riscul este ca spațiul public să rămână în aceeași ceață politică în care pare să se afle de mai multe săptămâni: multe nume, multe zvonuri, multe negocieri, dar prea puțină claritate despre direcția reală a guvernării", a mai precizat rectorul SNSPA.
"
Ştiri video recomandate
