Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan asupra legii are impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competiţiile naţionale oficiale să fie români. Astfel, CCR a decis că „Legea Novak” este neconstituțională, scrie Agerpres.
Potrivit unui comunicat, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedinte şi a constatat că Legea pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului 69/2000 este neconstituţională întrucât încalcă dreptul la liberă circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană, creând un tratament juridic mai favorabil pentru sportivii români în raport cu sportivii europeni.
„Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art.37 ind.1 din Legea 69/2000, introduse prin art.I pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, prevăd obligaţia federaţiilor sportive naţionale de a stabili o pondere a participării sportivilor de performanţă români în competiţiile sportive naţionale oficiale, la sporturile de echipă, care nu poate fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanţi. Curtea a observat că această reglementare are ca rezultat limitarea posibilităţii cetăţenilor din alte membre ale Uniunii Europene de a fi incluşi în echipe în cadrul acestui tip de competiţii, creând un obstacol în exercitarea dreptului lor la liberă circulaţie. Prin urmare, Curtea a constatat că este încălcat art.148 alin.(2) privind integrarea României în Uniunea Europeană, prin raportare la art.18, privind nediscriminarea şi art.45 referitor la libera circulaţie a persoanelor, a serviciilor şi a capitalurilor din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi prin raportare la art.15, referitor la libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul la muncă, şi art.21 alin.(2), privind nediscriminarea pe motive de cetăţenie, din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”, se precizează în comunicat.
Totodată, Curtea Constituţională a observat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului 69/2000 se află în strânsă legătură cu dispoziţiile art.I pct.1 din această lege, fiind neconstituţionale pentru aceleaşi considerente.
Şeful statului a transmis, la finalul anului trecut, o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi, motivând că actul normativ este discriminatoriu.
„Susţin ferm obiectivul de a încuraja şi dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi şi de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime şi necesare. Totuşi, ele trebuie realizate cu respectarea Constituţiei României şi a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte”, a spus atunci Nicușor Dan.
Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării şi libera circulaţie a lucrătorilor, consacrate atât de Constituţie, cât şi de tratatele europene, prin raportarea directă la cetăţenia sportivilor, dar afectează şi dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competiţiile naţionale, argumenta şeful statului.
„Experienţa altor state europene şi regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formaţi local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetăţenie, ci prin investiţii în academii, centre de juniori şi programe de formare”, sublinia el.
Camera Deputaților a adoptat, la mijlocul lunii noiembrie, cu o majoritate de voturi modificarea Legii Sportului prin care echipele vor fi obligate să folosească în permanență în competițiile interne oficiale minimum 40% sportivi români.
„Ponderea de participare a sportivilor de performanță români, la nivel de seniori și tineret, la competițiile sportive naționale oficiale nu poate fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanți care pot evolua în teren pe parcursul unui meci, pentru fiecare echipă”, prevede articolul 37.1 introdus în Legea Sportului.
Conform modificărilor, legea s-ar fi aplicat începând cu sezonul competițional 2026-2027. Pentru încălcarea cotei de 40% sportivi români, cluburile ar fi putut fi amendate cu sume de la 500.000 la 1.000.000 de lei.
Președintele Comitetului Național Paralimpic, Eduard Novak, inițiatorul legii, a afirmat că beneficiile legii adoptate de Parlamentul României „se vor vedea peste 3-4 ani”.
Ştiri video recomandate
