Eforturile Europei de a slăbi controlul Beijingului asupra materiilor prime de care are nevoie pentru a se reînarma s-au lovit de un obstacol neașteptat: puterea financiară a Statelor Unite. SUA au pornit într-o amplă cursă mondială pentru a-și asigura, din afara Chinei, mineralele critice necesare avioanelor de luptă, tancurilor și munițiilor de ultimă generație. În același timp, statele europene caută aceleași resurse pentru a contracara amenințarea reprezentată de agresiunea Rusiei, scrie The Wall Street Journal.
Washingtonul cheltuiește însă mult mai mult decât Europa, ceea ce alimentează temerile că administrația Trump, tot mai protecționistă, ar putea acapara aceste resurse. Într-un asemenea scenariu, europenii ar rămâne dependenți de China și ar deveni mai vulnerabili în fața restricțiilor impuse de Beijing.
Pentru a-și reduce dependența de China, SUA acordă subvenții, împrumuturi și facilități fiscale destinate creșterii producției interne. Washingtonul a negociat, de asemenea, acces preferențial la resursele minerale ale unor țări afectate de război. Companiile americane cumpără producători din afara SUA sau încheie contracte pentru achiziționarea materiilor prime extrase de aceștia.
În cei cinci ani încheiați în februarie, SUA au alocat aproximativ 46 de miliarde de dolari proiectelor din domeniul materiilor prime critice, potrivit unei analize realizate de Institutul Francez de Relații Internaționale. Suma este de aproximativ opt ori mai mare decât cea alocată de Uniunea Europeană în aceeași perioadă.
"SUA sunt cu mult, mult înainte în construirea unui lanț de aprovizionare care să nu depindă de China", a declarat Andrea Paolo Lai, președintele operațiunilor globale ale companiei elvețiene de înaltă tehnologie Oerlikon, care are clienți în industriile aerospațială, energetică și de apărare.
Guvernele occidentale caută în grabă alternative la China, care controlează cea mai mare parte a aprovizionării mondiale cu materii prime critice. Aceste eforturi s-au intensificat după ce Beijingul a restricționat anul trecut livrările de magneți din pământuri rare, în contextul disputei comerciale cu SUA.
Departamentul american al Apărării le-a cerut companiilor contractante ca, până anul viitor, să elimine pământurile rare provenite din China din lanțurile de aprovizionare folosite pentru fabricarea magneților.
SUA susțin că vor să colaboreze cu aliații pentru a contracara dominația Chinei. Oficialii americani și europeni afirmă că extinderea ofertei mondiale de materii prime din afara Chinei ar urma să aducă beneficii atât Statelor Unite, cât și Uniunii Europene. Cele două părți au semnat în aprilie un memorandum de înțelegere privind materiile prime critice, iar oficialii europeni speră că această cooperare poate deveni unul dintre puținele puncte pozitive ale relației transatlantice, afectată în ultima perioadă de numeroase tensiuni. Unii sunt însă reticenți să depindă prea mult de un partener despre care spun că a subminat încrederea prin impunerea unor taxe vamale punitive și prin amenințările de a prelua Groenlanda.
"SUA pot fi un partener în dezvoltarea unor surse alternative, dar pot fi și un concurent", a declarat Camille Grand, secretarul general al Asociației Industriilor Aerospațiale, de Securitate și Apărare din Europa. Acesta a adăugat că nu crede că Statele Unite ar refuza în mod deliberat să livreze materiale unui aliat, dar, dacă resursele s-ar împuțina, americanii și-ar pune probabil propriile nevoi pe primul loc.
Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Materiile prime critice, precum pământurile rare, sunt esențiale și pentru fabricarea semiconductorilor, dar și pentru tranziția Uniunii Europene de la combustibilii fosili către surse alternative de energie.
Strategia Statelor Unite are mai multe direcții și presupune și investiții riscante. Washingtonul a negociat acces preferențial la resursele minerale din Republica Democrată Congo, cel mai mare producător mondial de cobalt, și din Ucraina, țară care aspiră să adere la Uniunea Europeană.
Banca de Export-Import a Statelor Unite oferă finanțare proiectelor din domeniul materiilor prime critice în cadrul cărora companii străine furnizează resurse unor firme americane.
Pensana, o companie minieră britanică ce desfășoară operațiuni în Angola, a renunțat anul trecut la planurile de a construi o uzină de procesare în Marea Britanie și a ales să analizeze varianta unei facilități în SUA. Compania negociază în prezent o finanțare prin împrumut de până la 160 de milioane de dolari, susținută de Banca de Export-Import. Acordarea banilor este condiționată de vânzarea produselor din pământuri rare direct pe piața americană, potrivit președintelui companiei, Paul Atherley.
SUA cheltuiesc pentru reorganizarea lanțurilor de aprovizionare la o scară fără egal la nivel mondial, a declarat Atherley, care este și fondatorul Pensana. "Este aproape ca un foc fratricid asupra celorlalte țări occidentale", a adăugat el.
Eforturile Europei de a-și asigura materiile prime din afara continentului s-au confruntat, în schimb, cu numeroase obstacole. Comisarul european pentru industrie a aflat că SUA îi luaseră înainte și încheiaseră un acord pentru pământuri rare în Brazilia, cu numai trei zile înainte ca el să călătorească în această țară. "Ni s-a spus că americanii trecuseră pe acolo, puseseră banii pe masă și cumpăraseră întreaga producție până în 2030", a povestit acesta anul trecut unui ziar olandez.
Compania braziliană Serra Verde Group, care extrage și procesează pământuri rare, a anunțat la începutul acestui an că a obținut o finanțare de 565 de milioane de dolari din partea unei agenții guvernamentale americane. Ulterior, compania a dezvăluit că a încheiat un acord pe 15 ani pentru vânzarea pământurilor rare folosite la fabricarea magneților către o entitate finanțată parțial de guvernul SUA.
Compania USA Rare Earth se află acum în proces de achiziționare a Serra Verde, după ce anul trecut a cumpărat compania britanică Less Common Metals, specializată în pământuri rare.
Companiile americane par să aibă un avantaj chiar și pe piața spot, unde tranzacțiile sunt făcute pentru livrare imediată. Clienții din SUA acționează mai repede și sunt dispuși să plătească mai mult pentru a-și asigura materiile prime critice, a declarat Tim Borgschulte, director financiar al companiei berlineze de comerț cu materii prime Noble Elements.
Cu toate acestea, eforturile americane de construire a unor lanțuri occidentale de aprovizionare ar putea aduce beneficii și Europei.
Compania germană Vacuumschmelze, care produce magneți permanenți din pământuri rare și este deținută în prezent de o firmă americană de capital privat, susține că preluarea sa planificată de compania Energy Fuels, cu sediul în Colorado, îi va oferi un acces mai bun la materiile prime de care are nevoie. Tranzacția "va consolida independența Germaniei și a Europei în domeniul componentelor esențiale fabricate din pământuri rare", a declarat Erik Eschen, directorul general al Vacuumschmelze.
Europa a luat, la rândul său, unele măsuri pentru a-și asigura accesul la materiile prime critice
Uniunea Europeană intenționează să creeze un mecanism de finanțare de trei miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 3,43 miliarde de dolari, pentru sprijinirea surselor alternative de aprovizionare. Un grup de state membre lucrează la un proiect-pilot pentru constituirea unor rezerve de materii prime critice, iar UE a încheiat parteneriate în acest domeniu cu peste 12 țări, printre care Canada, Argentina, Norvegia și Africa de Sud.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că UE are încredere că strategia sa va da rezultate. Până în 2030, blocul comunitar vrea să-și majoreze producția internă și să se asigure că niciun stat din afara Uniunii nu va furniza mai mult de 65% din necesarul său anual pentru fiecare materie primă strategică.
Cooperarea cu SUA și cu alte țări completează eforturile depuse la nivelul UE pentru diversificarea surselor de aprovizionare, a precizat reprezentanta Comisiei Europene.
Bernd Schäfer, directorul general al EIT RawMaterials, organizație finanțată de Uniunea Europeană, consideră că europenii ar trebui să urmeze exemplul abordării mai ferme și mai rapide a Statelor Unite. "În timp ce noi încă discutăm, americanii cumpără următorul lanț valoric", a avertizat Schäfer.
